Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcută de șirul depresiunilor Novaci, și Bai
a de Fier. Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini rar întâlnite.[judecată de valoare]
Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, și anume vârful Parângul Mare, cu 2.518 m și trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m și Cârja cu 2.405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 m. Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănători cu Munții Făgăraș și multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România. Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase, care au dat naștere unor peșteri, cm ar fi: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflată pe valea râului Olteț. Transalpina (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii. Drumul dinspre Novaci este asfaltat doar până la Rânca (1.600 m). În continuare, drumul este cu bolovani și grohotiș, fiind nerecomandat pentru autoturismele cu garda la sol joasă, precum și pentru cele cu resurse de putere reduse, având în vedere pantele destul de abrupte care urmează.
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de "coridorul IV strategic roman". Există și o legendă locală, care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale. Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani în timpul primului război mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită
Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică și dată în folosință în 1935, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea război mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci a fost foarte puțin întreținut. Este prevăzută modernizarea acestui drum pe o distanță de 148 de kilometri, între Sebeș, județul Alba și Bengești, județul Gorj
În fiecare an în luna septembrie pe o portiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă etapa Rânca
