Padisul este situat în sud-estul judeţului Bihor, în ramura nordică a Munţilor Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la graniţa cu judeţele Cluj şi Alba. Cea mai mare parte a zonei turistice Padiş se prezintă ca un platou carstic, cu altitudinea medie de 1200 metri, marginit de abrupturi, între care se găsesc văi sălbatice, cu ape repezi, chei adânci, canioane, doline, ponoare, izbucuri, pesteri
chiar şi cu gheaţă (Gheţarul Focul viu). Pădurile din zona Padiş sunt alcătuite din molid şi fag. În golurile alpine predomină ierburile, de asemenea se întâlnesc afinişurile, tufişuri de ienupăr şi jneapăn. În septembrie, pădurile din zonă sunt străbătute de localnici, dar şi de turişti în căutare de afine şi ciuperci. Numeroase specii de animale sălbatice trăiesc în zonă precum urşi, mistreţi, cerbi şi căprioare, lupi, cocoşi de munte, veveriţe, iar în pâraiele de munte abundă păstrăvii. Zăpada cade în noiembrie şi ţine până în aprilie. Pe platou, datorită reliefului carstic, are loc un fenomen climatic aparte. Aerul rece, neputându-se scurge pe văi, seara, se acumulează în doline, în care se află lacuri, care ziua acumulează căldura. Seara, aerul cald de deasupra lacurilor se ridică si pătrunde în stratul de aer rece, captiv deasupra platoului. Astfel, are loc o condensare, care dă nastere la o ceata deasă, un strat de un metru înăltime, care se târăşte pe pământ, binecunoscuta ceată padişană.
