Platoul Bucegi-Muntii Bucegi

Platoul este usor ondulat si inclinat de la nord catre sud. Datorita amplasarii lor si panoramelor splendide pe care le ofera, Muntii Buce Datorita amplasarii lor si panoramelor splendide pe care le ofera, Muntii Bucegi atrag, anual, pe culmile lor, milioane de turisti. Varful Omu este cel mai inalt din Masivul Bucegi. Altitudinea de 2.507 m la care se situeaza acest varf, climatul montan si solur

ile alpine- brun-acide au dus la aparitia unei vegetatii cu tufisuri de ienupar sau jnepen*sh. Culmea principală a Bucegilor este situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, si se caracteriză în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500–900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600–2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurandu-se între Valea Prahovei la est si culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian.