Comuna Păltinoasa s-a dezvoltat de-a lungul drumurilor străvechi de legătură, ce uneau Moldova cu Transilvania şi Maramureşul. Istoria comunei este multiseculară: satul Capu Codrului este menţionat în documentele de la începutul secolului XVI. Sub denumirea de Bucureşti este întâlnit pentru prima dată la 21 decembrie 1515 şi apare astfel în documentele istorice până în octombrie 1783, când austrie
cii dispun alcătuirea unei noi hotărnicii cu Berchişeşti, din cauza deselor certuri dintre Mănăstirea Moldoviţa şi Voroneţ, schimbându-i numele în Capu Codrului. Denumirea actuală a satului aminteşte de codrii seculari care constituie specificul acestui ţinut şi mai ales de ocupaţia străveche a localnicilor (lucrul la pădure). În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în aceste locuri au fost aduşi colonişti din ţinutul Orheiului (ei lucrau catarge pentru vapoare, ce se transportau în Veneţia). Astfel, câteva familii au adoptat numele de “catargeni” iar partea de nord-est a satului Capu Codrului este denumit Catargeni. Satul Păltinoasa este mult mai nou decât satul Capu Codrului, actul de formare datând de la începutul secolului XVIII. Ca tradiţii populare în această comună se păstrează obiceiurile şi meşteşugurile străbune: ţesutul covoarelor, cergilor, prosoapelor, curelăritul, împletitul nuielelor. Teritoriul comunei este situat pe versantul stâng al Văii Moldovei, la contactul dintre Obcinile Bucovinei (în vest) şi masivul piemontan al Ciungilor (în est). Comuna Păltinoasa are ca vecini:
- la nord, teritoriul comunei Pârteştii de Jos;
- la vest, oraşul Gura Humorului;
- la est, comunele Ciprian Porumbescu şi Drăgoieşti.
În sud, comuna este delimitată de apele râului Moldova, ce o despart de satul Capu Câmpului, din comuna Valea Moldovei. Suprafaţa comunei este de 3.670 ha iar populaţia comunei este de 5.870 persoane. Economia locală este reprezentată de activităţi legate de cultivarea pământului, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi de valorificarea unor obiecte artizanat tradiţionale. Agricultura este reprezentată prin existenţa unei suprafeţe agricole de 2.041 ha, din care: suprafaţă arabilă 1.058 ha, păşuni 734 ha, fâneţe 212 ha, livezi 37 ha. Pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 246 ha. Efectivele de animale existente în comună sunt reprezentate de: 1.328 capete bovine, 930 capete porcine, 1.400 capete ovine şi peste 11.200 păsări. Reţeaua de învăţământ cuprinde 9 unităţi, din care 5 grădiniţe, 4 şcoli; populaţia şcolară este formată din 770 copii, iar personalul didactic din 54 de persoane. În comună există două cămine culturale şi trei biblioteci. Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul a două dispensare umane, deservite de 1 medic şi 6 cadre medii sanitare, precum şi de o farmacie. Piaţa forţei de muncă curpinde: populaţia ocupată, în număr de 2.336 de locuitori şi şomerii, în număr de 491. Rata şomajului este de aproximativ
12,4% la data efectuării studiului. Infrastructură: accesul în comuna Păltinoasa se face atât pe cale rutieră, cât şi pe cale ferată. Lungimea drumurilor publice este pe teritoriul comunei de 44 km, din care drumuri modernizate 12 km, drumuri pietruite 27 km, drumuri de pământ 5 km. Lungimea liniei de cale ferată în exploatare este 7,5 km cu două staţii de cale ferată (halte). Comuna nu dispune de reţea de distribuţie a apei potabile şi
nici de reţea de canalizare. Numărul abonaţilor la serviciul telefonic este de 28, al abonaţilor la radio de 1.902 şi la televiziune de 800. Oferta turistică. Comuna Păltinoasa este înconjurată de frumoase păduri de fag, molid şi paltin, fiind străbătută de râul Moldova. Această îmbinare de forme şi culori crează peisaje atrăgătoare pentru relaxarea, recreerea şi vizitarea acestor locuri de către turişti. Obiectivul mai important ce poate fi vizitat în comună este monumentul istoric din satul Capu Codrului, ridicat în cinstea eroilor neamului
românesc. Posibilităţile de investiţii şi de creare de noi locuri de muncă
În această comună pot fi realizate investiţii pentru: dezvoltarea turismului şi agroturismului (micropensiuni), care ar duce la crearea a 10-12 noi locuri de muncă, prelucrarea superioară a lemnului, extinderea activităţilor deja existente de valorificare a ciupercilor şi a fructelor de pădure, extinderea reţelei telefonice… Deoarece pe teritoriul comunei s-au efectuat prospecţiuni geologice în anii 1960 şi s-au identificat trei puncte de exploatare a gazelor naturale, există posibilitatea racordării ambelor sate la magistrala de gaz metan
