Dobrogea de Nord

15/10/2024

Dobrogea de Nord la început de toamnă

04/02/2024

In căutarea iernii. :)

11/12/2023

🤖Echipele de robotică 𝙍𝙞𝙫𝙚𝙧 𝙒𝙤𝙡𝙫𝙚𝙨 și 𝙀𝙥𝙨𝙞𝙡𝙤𝙣 vă invită să luați parte, sâmbăta viitoare, la jocul 𝐂𝐚𝐧𝐝𝐲 𝐂𝐚𝐧𝐞 𝐐𝐮𝐞𝐬𝐭:
🏹o 𝘃𝗮̂𝗻𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗼𝗿𝗶, desfășurată pe baza unui itinerar și a unor indicii descoperite pe parcurs de participanți.
Regulile sunt disponibile pe platforma creată chiar de către tinerii liceeni: https://cq.ro049.com/

👉 https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=691418269838497&id=100069109902157

03/11/2023

06/09/2023

𝗦𝗮𝗹𝘂𝘁𝗮𝗿𝗲, 𝗶𝘂𝗯𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶 𝗮𝗶 𝗱𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝘀̦𝗶 𝗮𝗶 𝘃𝗲𝗿𝗶𝗶! ☀️ 𝗦𝗲 𝗽𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗮̆ 𝗻𝗲 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗽𝗶𝗲𝗺 𝗰𝘂 𝗽𝗮𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗽𝗲𝘇𝗶 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹 𝘀𝗲𝘇𝗼𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟯, 𝗱𝗮𝗿 𝗻𝘂 𝗱𝗶𝘀𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁̦𝗶! 𝗜̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝗮𝘃𝗲𝗺 𝗼𝗰𝗮𝘇𝗶𝗮 𝘀𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮̆𝗶𝗺 𝗺𝗼𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗲𝘂𝗶𝘁𝗮𝘁 𝗹𝗮 𝗔𝗾𝘂𝗮 𝗣𝗮𝗿𝗸 𝗟𝗲𝗯𝗮𝗱𝗮 𝗶̂𝗻 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝗹𝘁𝗶𝗺𝗲 𝟱 𝘇𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗮𝗰𝘃𝗮𝘁𝗶𝗰𝗮̆! 🏖️🏊‍♀️🎉

𝗔𝘀̦𝗮𝗱𝗮𝗿, 𝗵𝗮𝗶 𝘀𝗮̆ 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁𝗮̆𝗺 𝗹𝗮 𝗺𝗮𝘅𝗶𝗺𝘂𝗺 𝗱𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝗹𝘁𝗶𝗺𝗲 𝘇𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗲𝘇𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹 𝟮𝟬𝟮𝟯 𝗹𝗮 𝗔𝗾𝘂𝗮 𝗣𝗮𝗿𝗸 𝗟𝗲𝗯𝗮𝗱𝗮! 🎈🌴🤩

𝗥𝗲𝘂𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗲-𝘁̦𝗶 𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗲𝗻𝗶𝗶 𝘀̦𝗶 𝗳𝗮𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮 𝘀̦𝗶 𝘃𝗶𝗻𝗼 𝘀𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮̆𝗶𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗺𝗼𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗻𝘂 𝗹𝗲 𝘃𝗲𝗶 𝘂𝗶𝘁𝗮 𝗽𝗿𝗲𝗮 𝗰𝘂𝗿𝗮̂𝗻𝗱. 🥳🍉🏄‍♂️

#𝗮𝗾𝘂𝗮𝗽𝗮𝗿𝗸𝗹𝗲𝗯𝗮𝗱𝗮
#𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮𝗹𝗲𝗯𝗮𝗱𝗮
#𝗲𝗻𝗱𝗼𝗳𝘀𝘂𝗺𝗺𝗲𝗿𝘀𝗲𝗮𝘀𝗼𝗻𝟮𝟬𝟮𝟯

06/09/2023

𝐴𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑧𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑜𝑟𝑎𝑟 𝟎𝟕:𝟑𝟎-𝟐𝟑:𝟎𝟎 𝑐𝑢 𝑜 𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑔𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑎̆ 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑝𝑜𝑓𝑡𝑒𝑙𝑒.
__________________
𝑆̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑛𝑒 𝑔𝑎̆𝑠𝑖𝑡̦𝑖:
📫 𝑃𝑒 𝑆𝑡𝑟𝑎𝑑𝑎 𝐼𝑠𝑎𝑐𝑐𝑒𝑖, 𝑁𝑟.𝟏𝟎𝟎 𝑖̂𝑛 𝐿𝑜𝑐.𝑀𝑖𝑛𝑒𝑟𝑖(𝐶𝑎̂𝑠̦𝑙𝑖𝑡̦𝑎)
𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑜𝑝𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖:
📞 𝐿𝑖𝑛𝑖𝑒 𝑡𝑒𝑙𝑒𝑓𝑜𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑙𝑖𝑣𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝑑𝑜𝑚𝑖𝑐𝑖𝑙𝑖𝑢: 𝟎𝟕𝟑𝟓 𝟔𝟖𝟓 𝟔𝟗𝟕
📆 𝑃𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚 𝑙𝑖𝑣𝑟𝑎̆𝑟𝑖: 𝐿-𝐷, 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑜𝑟𝑎 𝟏𝟎:𝟎𝟎 – 𝟐𝟏:𝟎𝟎
📞 𝑅𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑎̆𝑟𝑖 𝑡𝑒𝑙𝑒𝑓𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒: 𝟎𝟕𝟓𝟔 𝟑𝟖𝟐 𝟐𝟑𝟎 / 𝟎𝟕𝟒𝟒 𝟖𝟕𝟕 𝟓𝟐𝟐
🧾 𝑀𝑒𝑛𝑖𝑢𝑙 𝑎̀ 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒: ℎ𝑡𝑡𝑝://𝑝𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎-𝑙𝑒𝑏𝑎𝑑𝑎.𝑟𝑜/𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑙𝑒𝑏𝑎𝑑𝑎/
_________________________________
𝑉𝑎̆ 𝑎𝑠̦𝑡𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑚 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑔! 😍
#𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑙𝑒𝑏𝑎𝑑𝑎 #𝑓𝑖𝑠ℎ𝑓𝑜𝑜𝑑 #𝑝𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎𝑙𝑒𝑏𝑎𝑑𝑎

06/09/2023

06/09/2023

06/09/2023

La tu și natura sunteți una ✨️

06/09/2023

Momente frumoase la ✨️

05/09/2023

Vâslit de toamnă, în câteva poze ✨️

04/09/2023

Și de data aceasta, ne-am distrat pe cinste la ✨️ Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi! Pe parcursul următoarelor zile va vom împărtăși cât mai multe momente de neuitat ♥️

02/09/2023

Va așteptăm de la ora 11:00 pentru o experiența de paddle board și caiac.

Find local businesses, view maps and get driving directions in Google Maps.

30/08/2023

Salutare dragi prieteni!
Aveți aici programul zilei de sâmbată.
Pentru cei care au deschis televizorul mai târziu:
înscrierile se pot face în continuare aici https://forms.gle/6rTdq4HJbgXUzM8w7

29/08/2023

Parcheș - Somova
Comuna Somova este situată în zona central nordică a judetului Tulcea, delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord de fluviul Dunărea, la est de teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, la sud de teritoriul administrativ al comunei Frecătei iar la vest de teritoriul administrativ al comunei Niculitel si al oraului Isaccea. Teritoriul comunei prezintă pe directia est-vest traseul drumului national D.N.22, care leagă Municipiul Tulcea de orasul Macin si totodată judetul Tulcea de judetul Galati. Distanta dintre Municipiul Tulcea si comuna Somova este de 12 km. Sub raport climatic clima este continentală: veri fierbinți cu precipitații slabe, ierni nu prea reci, cu viscole puternice, cu o temperatură medie anuală 11°C; cantitatea medie de precipitații 400mm/mp anual. Satele componente ale comunei sunt: Somova resedinta de comună, satul Mineri si Parches

29/08/2023

Orașul Isaccea
Isaccea (în turcă İshakçı) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România, format din localitățile componente Isaccea (reședința), Revărsarea și Tichilești. Conform recensământului din 2011, populația localității era de 5.026 persoane.

Locuit din antichitate, orașul se numea “Noviodunum”, un nume de proveniență celtică (“dunum” înseamnă în limba celtică “așezare fortificată”), de asemenea existând și o așezare dacică numită Genucla în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare a purtat în această zonă o bătălie decisivă împotriva sciților. Orașul făcea parte de asemenea în calea drumurilor comerciale grecești.

Mai târziu, orașul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos numită “Clasis Flavia Moesica”. În 369, a fost încheiat, în dreptul acestei cetăți, pe un vas aflat pe Dunăre, un tratat de pace între Imperiul Roman și vizigoții conduși de Athanaric, în prezența a însuși împaratului Flavius Valens. În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în fața avarilor. A revenit sub controlul Imperiului Roman în vremea împăratului Tzimiskes și a rezistat cu unele întreruperi (regatul româno-bulgar) până în prima parte a secolului al XIII-lea, după care a fost ocupat de tătari.

În 1340, a fost ocupat de Hoarda de Aur, a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi Vlad Țepeș a ajuns aici în 1462 în timpul campanilor sale împotriva Imperiului Otoman, dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra granița de nord.

În apropiere de Isaccea s-a aflat vadul Oblucița, folosit în decursul istoriei pentru traversarea Dunării de către popoare migratoare și, mai târziu, de armate otomane în trecere spre Moldova.

A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fiind ocupat de mai multe ori de fiecare.

După Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, face parte din noul stat românesc. Nu cunoaștem cuvânt turcesc “cea” care să echivaleze cu “sat”.

Nu există documente precum că la 1340 orașul ar fi fost ocupat de Hoarda de Aur, ci se cunoaște faptul că toată zona era sub influența și sub controlul tătarilor din Hoardă cu mult înainte de acest an. În schimb există dovezi clare că la sfârșitul secolului al 13-lea, Isaccea a fost capitala statului tătar noghaid. Hanul Noghay, unul dintre cei mai buni comandanți strategi ai Hoardei de Aur, “făcătorul de hani” cm este cunoscut în istorie, s-a hotărât să-și facă propriul stat. A trecut Dunărea pe la vadul Isaccei, ultimul vad de trecere a Dunării înainte de Tulcea, cu circa 40.000 de războinici. Și-a stabilit capitala la Isaccea și și-a bătut propria monedă, care avea pe o parte o inscripție coranică, în alfabet arab, semn al apartenenței lui Noghay la Islam (Hoarda de Aur adoptase oficial Islamul ca religie de stat pe la 1257, în timpul lui Berke-Han, cel care a mutat capitala Hoardei de la Saray, la Berke-Saray, tot pe Volga inferioară, dar mai în aval față de Saray). Moneda noghaidă atrage atenția prin faptul că pe avers are inscripționat semnul crucii, aceasta datorită dorinței lui Noghay de a strânge relațiile cu Imperiul Bizantin. În acest sens, a făcut alianță cu Constantinopole căsătorindu-și fiul moștenitor al tronului, pe Ceaka, cu o prințesă bizantină, care era o fiică nelegitimă a împăratului Mihail al Vlll-lea Paleologul.

sursa:wikipedia

29/08/2023

Tura lunga și eBike, câteva imagini cu participanții ✨️ VOL 1

29/08/2023

Cetatea Dinogeția
Dinogetia a fost o așezare geto-dacică, apoi fortăreață romană, menționată de Ptolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1) pe malul stâng al Dunării, la vărsarea Siretului (pe teritoriul actualei localități Garvăn, județul Tulcea, la 11 km de orașul Galați) și la aproximativ 20 de kilometri de orașul Măcin. It. Ant. (225, 5) o atestă pe malul drept, între Arrubium și Noviodunum. Se pare că la început Dinogetia romană a fost în stânga Dunării, la Barboși, iar de la începutul sec. IV d.C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuța” (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârșitul sec. VI.

Localitatea mai este amintită de Not. Dign. (Or., ###IX, 24) și de Geogr. Rav. (IV, 1, 17). Săpăturile arheologice începute de Gh. Ștefan în 1939 și continuate din 1949 de un colectiv, au descoperit aproape în întregime incinta cetății refăcută, cel mai probabil, în timpul lui Dioclețian.

S-au găsit mai multe cărămizi cu ștampila legiunii I Iovia Scythica și în apropierea cetății, un cuptor de ars țiglă datat cu monede de la Dioclețian și Maximian. Cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum și Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice și monede din sec. I — III d.C. confirmă existența unei fortărețe romane la „Bisericuța” și înainte de Dioclețian, dar ruinele ei n-au fost identificate.

În sec. IV au fost înălțate în interiorul cetății refăcute de Dioclețian mai multe construcții, dintre care au fost dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat ș.a., iar în exterior, la cca 100 m NE de incintă, în marginea gârlei Lățimea, ruinele unor terme. Cetatea, împreună cu bazilica și alte clădiri din interior, au fost refăcute în timpul lui Anastasius și Iustinian.

Un număr destul de mare de cărămizi, unele descoperite în pavajul superior al bazilicii, poartă ștampila cu numele împăratului Anastasius, câteodată însoțit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanță de bronz se află înscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului în timpul lui Iustinian (nume care a mai fost întâlnit pe un general de la Sucidava, Celei).

Cetatea a fost distrusă prin foc în timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), după care și-a revenit cu greu, încetându-și existența în ultimul deceniu al sec. VI, sub Mauriciu Tiberiu. Incinta cetății romane, abandonată în sec. VII, a fost refolosită începând cu sfârșitul sec. X, odată cu refacerea unor ziduri în timpul revenirii autorității bizantine la Dunăre.

După victoria de la Dorostolon (971), a lui Ioan Tzimiskes asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat ființă o așezare feudală timpurie care a dăinuit până în a doua jumătate a sec. XII. Azi „Bisericuța”, Garvăn, jud. Tulcea. Gh. Ștefan și colab., Dinogetia, I, București, 1967 (cu bibl. mai veche); I. Barnea, Dinogetia, București, 1969.

sursa: wikipedia

29/08/2023

Comuna Smîrdan
Smârdan este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Smârdan se ridică la 1.077 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.171 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,17%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,36%). Pentru 4,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională

28/08/2023

Hercinic XC