Bucharest Unseen Ring Tour

20/08/2020

O imagine care are toate șansele sa devină preferata mea. O imagine in care oamenii sunt vedetele, fără ca nimeni sa își fi propus asta la momentul pozei. Avem intr-un singur cadru aproape toată societatea bucureșteană a anilor 30. Domnul elegant din partea dreaptă, reprezentant probabil al micii burghezii, apoi doamna serioasă și cochetă cu ochelari de soare din apropierea acestuia, poate funcționară la una dintre firmele particulare ale vremii, studentul cu vestă și mapă trimis sau - foarte posibil - plecat pe furiș din localitatea lui pentru a se educa la capitala, milițienii cu fețe abrutizate, ziaristul de peste drum (despre care nu poți spune dacă era un copil sau un pitic), oamenii din tramvai și oamenii in general. Toate aceste persoane compun un tablou de excepție. Un rezumat despre cei care locuiau in București in urma cu aproape un secol.

A, și sa nu omitem lanțurile din intersecții. Acestea aveau rolul de a tine pietonii pe trotuar, in condițiile in care tot mai multe persoane erau lovite de automobilele printre care circulau, pe carosabil. De altfel, lanțurile respective erau montate pe Calea Victoriei și în alte locuri decât intersecțiile, că doar știm cu toții cm arată artera în majoritatea pozelor din epocă: înțesată de oameni, mașini și trăsuri.

În concluzie, avem de față o imagine absolută și expresivă, mai ales după colorizarea excelent realizată.

Bucuresti, anii '30-'40, coltul hotelului Bristol (in dreapta)
Foto: S.T.B.
via Sorin Margarit

Software:
- Adobe Photoshop CC - 2019
- Luminar 4
- Topaz Re-Style
- Topaz DeNoise
- Deoldify
- Color Efex 4

Upscale:
Topaz Gigapixel

- Pentru servicii de colorizare/retusare foto ne puteti contacta direct pe pagina.

31/03/2020

O hartă a Valahiei din secolul XIX, un cadou numai bun pe perioada autoizolării ♥️

Do you need the georeferenced version? Thanks to our WMTS service you can import the georeferenced maps to your website or even your desktop application.

02/02/2020

Zona s-a schimbat, dar, din fericire, spiritul ei pare să fi rămas același. ♥️

La parterul imobilului Belvedere se vede bodega Cărăruie, iar vizavi (în clădirea existentă şi azi), pe strada Brezoianu, nr. 6 (după cm se vede în reclama de

03/12/2019

București între vii. O imagine de la începutul secolului al XX-lea, de pe vremea când multe dintre cartierele centrale și periferice de astăzi erau încă înțesate de vii. Mai multe aici: https://ouatib.blogspot.com/2019/06/viile-bucurestilor.html?m=1

Viile Bucurestiului, cca. 1900, mai multe detalii in sectiunea de comentarii.
Foto: Chusseau Flaviens

Colorizare
Fost
2019

12/10/2019

Piața Universității în secolul XIX. În stânga este vechea clădire a Universității București, care la acea vreme avea și o curte destul de generoasă, iar mai jos statuia lui Heliade Rădulescu, din ansamblul statuar prezent și astăzi aproximativ în aceeași zonă. Actualele bulevarde Bălcescu și Magheru erau atunci o uliță șerpuită printre case mai mult sau mai puțin modeste, iar acolo unde începe in zilele noastre bulevardul Carol, exista o curte tipică perioadei (de altfel, artera nu era nici măcar în plan).

05/10/2019

De-a lungul istoriei sale moderne, Bucureștiul a copiat arhitectural tot ce era mai bun în alte orașe importante ale Europei. În capitala noastră găsim construcții în stil otoman, neo-românesc, art-nouveau, maur, normand, tirolez sau modernist, practic o culegere a arhitecturii continentale din ultimii 200 de ani și chiar mai bine. Acest articol tratează bogăția de edificii moderniste din București, majoritatea dintre ele în paragină, dar încă mărturii al unei perioade de cotitură din istoria orașului. Una în care oamenii cu dare de mână au îmbrățișat cu încredere un stil arhitectural deloc ușor de digerat, dar care a îmbogățit în mod evident zestrea arhitecturală a orașului nostru.

29/09/2019

Ce avem noi aici? O reclama veche din almanahul Timpul, apărut in 1939. Ce aflam din ea? Ca aragaz este un termen care a rămas cu noi, deși inițial era doar un acronim ce denumea produsul din gaz al rafinăriilor Astra Română. Iar aragazurile erau numite mașini de gătit, ce produceau apoplexie celor care nu auziseră de noile Invenții. Și că numerele de telefon erau foarte scurte.

24/08/2019

În caz că voiați să reîmprospătați în memorie povestea “celei mai frumoase străzi urâte din Europa”. ♥️

Calea Victoriei în cinci pași nostalgici April 3 2013April 5 2013 Sorin Tudor Tweet Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar Become a Patron! sau prin intermediul unei donații. Mulțumim. Cinci lucruri mai puțin știute despre una dintre ce...

15/07/2019

Excelentă imortalizare a atmosferei din Bucureştiul primei părţi a secolului XX.
Cu menţiunea că astfel de imagini au mai putut fi surprinse în Capitală până hăt-târziu spre finalul anilor '90, când la periferii oamenii încă mai creşteau capre, porci sau găini, iar căruţaşii aşteptau comenzi la rând în faţa depozitelor de cherestea.
Nu are rost să ascundem cine am fost, să ne bucurăm de imagini şi să privim cu încredere spre viitor! :)

O batrana mulgand caprele pe Calea Mosilor in 1935. Foto - Nicolae Ionescu.

12/05/2019

Doi călători francezi ne aduc aminte ce bijuterie de clădire domină peisajul în latura nordică a Parcului Cișmigiu. Acolo unde “cetatea” făcea parte din domeniul de două hectare ce ținea de Palatul Krețulescu, până în 1927, când acesta a fost vândut. Mare parte din grădină a fost integrată în parc, dar o bună bucată din aranjamentul inițial s-a pierdut. De-a lungul timpului, casa a fost gazda Președinției Consiliului de Miniștri, a Consiliului General al Sindicatelor Române și a Centrului European de Învățământ Superior. https://lepetitjournal.com/bucarest/a-voir-a-faire/histoire-dun-lieu-connaissez-vous-le-somptueux-palais-kretzulescu-162668

10/05/2019

Ce frumos ar fi fost ca astăzi să mai fi avut o bătaie cu flori la Șosea. Probabil și vremea, ploioasă astăzi, ar fi fost mai senină 😋

Pentru ca este 10 mai :) Asa arata Calea Victoriei in 10 mai, acum 99 de ani !
Ziua Regelui sau Ziua Regalității a fost Ziua națională a României între 1866-1916 și 1918-1947. Era sărbătorită la 10 mai.
În 1866, la 10 mai, ca o coincidență, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la București și este încoronat ca Domnitor al României.
Ziua Regelui sărbătorea proclamația de independență a Senatul României față de Imperiul Otoman, proclamație care a avut loc la 10 mai 1877, în timp ce se purta Războiul de Independență al României.
Ziua națională, la 10 Mai, era sărbătorită de toți românii care luau parte la o bătaie de flori la șosea. În 1917 a fost interzisă ca urmare a ocupației germane a României. În 1947 este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forțată a regelui Mihai I al României.
Legea nr. 103 din 14 mai 2015 hotărăște (art. 1) că "Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională" prin organizarea de manifestări cultural-artistice. În textul actului normativ nu apare explicit denumirea sărbătorii, dar în media e denumită „Ziua Regalității”.

02/05/2019

O vizită pe Dealul Filaret din București ar trebui să fie un must see pentru fiecare turist care ajunge în capitala României. În schimb, este un loc care trezește doar regrete și care provoacă din greu imaginația trecătorilor: “Oare ar fi putut sa ajungă locul ăsta un fel de Montmartre al Bucureștiului?”. Din păcate, clădirile stau să cadă, altele au fost demolate, iar in locul lor se vor ridica sau au apărut deja unele care nu asigura coerența arhitecturală a zonei. Chiar și așa, pisicile hoinare, copacii seculari rămași încă in picioare și grădinile in pantă din spatele caselor te poartă intr-o lume de poveste, pe care cu toții ne-am dori-o cu happy end.

15/04/2019

Actuala Piață a Națiunilor, pe vremea când se numea Piața Senatului. Desigur, clădirea Senatului nu a mai apucat sa fie construită din cauza războiului, iar pe același loc destinat acesteia a apărut inesteticul bloc Gioconda.

Nu e frumos să te uiţi peste gard, în curtea vecinului, dar credem că este o perspectivă inedită peste care nu putem trece cu vederea așa ușor: spre Calea Victoriei, la Piaţa Senatului (Naţiunile Unite).
Amenajarea pieţei, așa cm o vedeți aici, pe vremea când Dâmboviţa era acoperită de aici până la Podul Șerban Vodă (la blocul Sitraco de azi), s-a păstrat mult timp și după instaurarea regimului comunist. Peroanele staţiilor de tramvai se aflau chiar în mijlocul pieţei, adiacente spaţiilor verzi.
Perspectiva în lungul căii pare dezechilibrată, se simte lipsa unui element asemenea blocului de azi, de pe colţul din stânga.
Fotografia este luată de pe terasa unui pavilion expoziţional ridicat cu ocazia aniversării, în 1942, a unui an de la eliberarea Basarabiei. Construcţia apăruse peste fundaţia abandonată a ceea ce trebuia să fie Palatul Senatului. Locul a fost mai târziu folosit pentru a ridica ansamblul blocului-turn, supranumit "Gioconda".

foto: W***y Pragher (1942)

via landesarchiv-bw.de

04/04/2019

Să nu uităm istoria şi, mai ales, să nu o lăsăm să se repete. 😶

Aviația americană de bombardament dezlănțuită asupra Bucureștilor. Fotografii din ANIC.

28/03/2019

Lipscani semi-pietonal, anii 20

Strada Lipscani în perioada interbelică / București 1928

25/02/2019

Ce surpriză plăcută! 🤩

Ne aflam pe Calea Victoriei, in Piata Teatrului, intr-o zi aglomerata, cu un trafic stradal apreciabil. Ninsoarea pare proaspata si cade in timpul realizarii acestor imagini. Intregul bulevard e acoperit de un stat subtire de zapada, suficient de consistent pentru ca saniile trasurilor sa alunece ef

20/02/2019

Despre o gaură nepermis de neagră din istoria orașului nostru 😞

Se spune că Bucureștiul nu are un patrimoniu de arhitectură domestică mai vechi de sfârșitul secolului al XIX-lea. Excepțiile nu fac, pare-se, decât să confirme regula. Trei-patru case izolate dincolo de marile artere de circulație stau mărturie pentru un oraș de factură otoman-balcanică demult estompat din memoria colectivă. În registru monumental, câteva reședințe boierești mai ilustrează achiziția timpurie a modelelor occidentale de locuire la vârful ierarhiei sociale...

… iar de aici și până la Bucureștiul fin-de-siècle, o istorie indistinct-pitorească despre modernizare și europenizare. O istorie cu prea puține urme tangibile de locuire, s-ar zice. Oare nu ne scapă ceva din vedere?

Spoiler alert: http://memorieurbana.ro/2019/02/19/csmv/
_____

29/01/2019

🚣‍♀️

27/01/2019

Anul 1934 a fost important nu doar pentru industria muzicală liliputană, cât mai ales pentru cârciumile viitorului 🍻

26/01/2019

Ce poza extraordinară de la Cartierul Evreiesc. 🙌

Pentru prima dată avem ocazia să vedem aici pe pagină întregul coborâş al bulevardului Mărăşeşti, de la Calea Văcăreşti până la podul de peste Dâmboviţa.
Calea, unul dintre cele mai vechi drumuri din Bucureşti, urma culmea dealului ocolit de râu, de aceea şi diferenţa mare de nivel, păstrată chiar şi după prima canalizare a Dâmboviţei de la sfârşitul sec. al XIX-lea. Această diferenţă s-a păstrat şi azi, dar este mai greu de sesizat acum prin prezenţa pasajului Mărăşeşti ce subtraversează Bd. Mircea Vodă.
Fotografia este un important document, surprinde vechile fronturi complet dispărute ale principalelor artere: de partea stângă avem imobilele din Mărăşeşti 104-116, inclusiv intersecţia cu străduţa-buclă Hameiului, pe dreapta întâlnim câteva case din ţesutul organic al Bucureştiului secolului al XIX-lea, combinat cu imobilele eclectice de la începutul sec. XX amplasate în faţa fotografului; acelea se aflau pe Splaiul Unirii şi strada Pitagora, ce pornea spre dreapta. Ne vom concentra atenţia asupra acelei zone în săptămânile următoare.

foto: Florin Leonard Slovineanu (1985)

via Annie Liebman Williams şi T**i Barbălată, foşti locuitori pe str. Olteni la nr. 76, respectiv nr. 61

09/01/2019

Se pare că e o tradiţie ca prima fotografie din noul an să fie întotdeauna din Piaţa Sf. Vineri.
Sper că aşteptarea a meritat pentru a prezenta o inedită imagine dintr-un imobil spectaculos din Calea Văcăreşti nr. 8-12. Dacă până acum descopeream aceste curţi alveolare din stradă, iată că a venit momentul pentru un cadru luat de la înălţime, de pe cursiva clădirii de la nr. 10-12. La parter, prin colonada (porticul) spectaculos se făcea acces la diversele ateliere şi prăvălii. Traseul în formă de potcoavă al cursivei putea fi scurtat pe puntea din centrul imaginii. În depărtare se vedeau cele două repere importante ale pieţei: judecătoria Sectorului 3 (fost 4) şi biserica Sf. Vineri. Prin balustrada "podului" se puteau distinge liniile de tramvai, unde întorcea, spre exemplu, nr. 19.
Pe locul clădirii se află azi fosta hală agro-industrială Unirea ("Circul foamei" de la KM 0).
Găsiţi în comentarii o fotografie a acestei curţi, privită din stradă.

sursa foto: Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, nr. 1-2 din 1990 via patrimoniu.ro

20/12/2018

O clădire încărcată de istorie și unul dintre punctele de pornire ale unuia dintre cele mai frumoase bulevarde din București.

Una dintre primele clădiri ridicate pe Bulevardul Elisabeta, imobilul Dr. Steiner, abia dat în folosință, pe colțul cu străzile Brezoianu și Zalomit. Imobilul a

03/02/2018

Boem?

Strada Pelerinilor sau "Scăricica", din cartierul Uranus, o parte din Bucureștiul pitoresc dispărut sub buldozerele comuniste.
Fotografie de Iosif Berman.

15/11/2017

În urmă cu ceva mai bine de 144 de ani, în spațiul de vis-a-vis de Universitate, era dezvelită statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul. Mai precis, pe 8 Noiembrie 1873. Evenimentul a fost precedat de frământări locale, deoarece câțiva studenți au dorit să grăbească momentul dezvelirii, în ciuda împotrivirii autorităților, aflate încă sub influența otomană. Statuia a avut o puternică semnificație pentru generația care a adus independența României 4 ani mai târziu, în 1877.

08/11/2017

O descoperire foarte interesantă pe strada Hristache Pitarul, din zona Dorobanți. O casă modestă, care amintește faptul că această parte din București a fost cândva, nu foarte demult, cât se poate de rurală. Din păcate, nu va mai aminti pentru foarte multă vreme, deoarece deja i-a fost îndepărtat acoperișul și urmează a fi demolată. Dar rămânem cu aceste imagini. Adio, casă pitorească!

10/10/2017

Pictorial de mahala - început de secol XX la marginea Bucureștiului.

Pregatire pentru nunta in cartierul Vitan. Fotografia este facuta de catre celebrul artist fotograf al Bucurestiului, Nicolae Ionescu, in anul 1929.

08/10/2017

Până la jumătatea anilor '30, spațiul de vis-a-vis de Palatul Regal avea un aspect cu totul diferit de cel din prezent. Aliniamentul Căii Victoriei era îmbogățit de prezența clădirii în care se aflau sediul Jockey Club și vestita Cafenea Corso. Imobilul, care încadra elegant Ateneul Român alături de hotelul Athenee Palace, a fost demolat în 1939 din ordinul lui Carol al II-lea, pentru lărgirea perspectivei asupra Palatului Regal.

25/09/2017

"Odată pătruns în curtea fără porţi, începi să desluşeşti ceea ce a fost, cândva, „perla” arhitecturală a zonei. După ce treci de cele câteva maşini parcate la nimereală, te trezeşti în faţa unei clădiri impunătoare, construită în stil neoromânesc. Clădirea Aşezământului Brătianu stă însă ferecată": https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dezastrul-asezamantului-bratianu-primaria-tace-academia-constata-pnl-habar-n-are

14/07/2017

Imagini dintr-un București al cărui impact vizual asupra străinilor era, probabil, uriaș.

01/06/2017

O poveste simpatică dintr-o zi a copiilor unui București mult diferit.

La mulţi ani tuturor copiilor din noi!

Micuţa ce locuia în rondul din Mihai Vodă, la nr. 55, şi-a luat inima-n dinţi, într-o dimineaţă de duminică, şi s-a dus pentru prima oară singură la cumpărături: a luat brânză telemea de 17 lei şi franzelă Dâmboviţa de 2.20 lei.
Poza a fost făcută chiar aproape de rond, colţ cu Puţul cu apă rece. În spatele fetiţei se vedeau imobilele vecine din str. Mihai Vodă (nr. 57, 59), colţ cu str. arh. Al. Orăscu (nr. 1).

Mulţumim doamnei Crenguţa Roşu, fetiţa din imagine, pentru fotografie!