Geograf Trăsnit

  • Home
  • Geograf Trăsnit

Geograf Trăsnit "Omul e născut să umble și pasărea să zboare." ;) Frumoase vremuri cu oameni frumosi si vise pe masura.

Geograf Trasnit a aparut in urma cu 3 ani, mai exact in 2011 cand o grupa de studenti la Geografie a inceput sa se indentifice sub acest pseudonim. Dar fiecare pleaca pe drumul sau, atunci cand se incheie studentia. Raman amintirile si momentele care ne-au legat atunci pentru totdeauna. Si pentru ca nu am vrut sa ramana doar o amintire imprimata pe tricourile noastre albastre mi-am insusit acest p

seudonim si am ponit calator prin lume, sa o cuceresc. Omul care este astazi in spatele Geografului Trasnit se poate autocaracteriza simplu: geograf nastrusnic ce iubeste geografia si calatoria, cerul si padurea, muntele si valurile, primavara si toamna, culoarea si zambetul.

:)
09/05/2015

:)

La finalul drumurilor lungi se afla câte un colț de paradis...Bună dimineața din....!
22/08/2014

La finalul drumurilor lungi se afla câte un colț de paradis...Bună dimineața din....!

Atunci cand nu sunt pe drumuri imi place sa intalnesc oameni, sa le ascult povestile, experinetele si visele. Pe lista m...
03/05/2014

Atunci cand nu sunt pe drumuri imi place sa intalnesc oameni, sa le ascult povestile, experinetele si visele. Pe lista mea lunga, adaug azi noi prieteni din Mongolia, Thailanda, Vietnam, Kirghizstan, Ucraina si Libia
Va doresc si voua sa fiti un OM inconjurat de OAMENI!

The Sky! :)http://vimeo.com/76820114
02/04/2014

The Sky! :)

http://vimeo.com/76820114

This summer, two friends and myself all left our comfortable jobs of six years to spend two months traveling across the country and teaching photography workshops…

Intalnire...Astazi mi-am dat intalnire la Ceaiul de la ora cinci printre culoare si frumos cu Vincent Van Gogh , Claude ...
28/03/2014

Intalnire...

Astazi mi-am dat intalnire la Ceaiul de la ora cinci printre culoare si frumos cu Vincent Van Gogh , Claude Monet si altii din breasla lor la Institutul de Arta din Chicago. Pentru doua ore am evadat intr-o lume sensibila, colorata, in care operile celor a caror nume a ramas nemuritor pe panza mi-a transmis emotie, pasiune, daruire...
Va las sa comtempati cateva imagini cu unul din obiectivele turistice de pe malul Tamisei reprezentat cu atata maiestrie de catre Claude Monet...

26/03/2014

Confesiuni

Mi s-a adresat zile trecute o intrebare: “Ce te motiveaza pe tine?” In acel moment nu am stiut cm sa raspund, si am stat, am reflectat: “Ce ma motiveaza pe mine?” … Raspunsul a venit tot din conversatia cu persoana care mi-a pus si intrebarea, cand ia iesit pe gura porumbelul, celebra replica: ” Niciodata, nu vei reusi!” Atunci mi s-a aprins beculetul …

Stai!!!! Stop!!!! Pentru mine nu exista cuvantul NICIODATA, cu ceva timp in urma credeam cu tarie ca toate sunt posibile cand iti doresti cu adevarat, depui suficient efort si continui sa crezi in tine si in visul tau pana la capat… Eu eram cea care spunea ca TOTUL VA FI BINE! si daca nu, TREBUIE, SA FIE BINE! Cand a aparut acest cuvant sa se intersecteze cu mine?

In ultimile noua luni din viata mea, am avut cele mai complexe trairi, am coborat pana in Groapa Marianelor si intr-un final, AZI am reusit sa ies la suprafata, gasindu-mi pluta de care sa ma sprijin in oameni minunati pe care ii numesc prieteni. “M-am regasit. Ce dor mi-era de mine. / Copilul visator de altadata” (Al. Vlahuta)

Noi singuri ne margim si ne limitam ca oameni, atunci cand incepem sa ne indoim de noi. Cred ca toate experientele sunt binevenite, din toate avem de invatat, toate ne ajuta sa crestem ca OAMENI si sa devenim mai valorosi.

Si ca sa raspund la intrebarea de mai sus ... Ma motiveaza increderea pe care cei apropiati o au in mine! Si DA eu stiu ca POT daca VREAU!

AZI m-am redescoperit pe mine si am decis sa ma apuc de treaba, veti fi suprinsi cand de hotarata sunt de data asta!

MULTUMESC!

Rasfoind prin amintiri... Marseille
22/11/2013

Rasfoind prin amintiri... Marseille

De cele mai multe ori fotografiile îşi aleg fotograful, de data aceasta a ales unul amator.
13/10/2013

De cele mai multe ori fotografiile îşi aleg fotograful, de data aceasta a ales unul amator.

10/10/2013
23/06/2013

TO BE…

Promisesem o continuare … dar lipsea ceva din povestea mea, poate condinentele … sau de ce sa nu recunosc inspiratia… azi am gasit tot ce imi trebuia pentru a scrie… momente, oameni, locuri si tehnologia care ne joaca feste.

Uneori vrem sa importalizam momente, sa le patram in cutia fermecata a amintirilor… calatori prin viata vrem sa luam locuri si oameni cu noi, pentru a nu fi singuri, cand tacerea e prea surda… sau doar pentru a avea ce arata altora.

Sunt de o saptamana in Cody… zambetul, hy/hello, how are you? ies primele in intampinare, oamenii sunt prietenosi si deschisi, exact asa cm imi place mie…bine fie hai sa fiu sincera nu sunt baieti frumosi… defectul cowboy-lor: toti sunt mustaciosi :D.

Locuiesc intr-un apartament, numele e desprins din filmele cu cowboys: “Western 6 Guns”, se pare ca de la cate gloante au zburat in perioada de glorie pe aici, au fost inspirati si au amenajat cimitirul in proximitate, adica peste drum. Cei trecuti in lumea celor drepti stau toti la milimetru aliniati, fiecare in sectorul sau, patriotismul nu lipseste nici de aici. Imi plac cimitirele dar nu insist ca sa nu credeti ca sunt macabra :) , am o vara la dispozitie sa meditez la nemurirea sufletului si by the way e nemuritor :). Sa va mai povestesc si de fantome????… las pe alta data… ce-i prea mult nici porcul nu mananca.

Vecine am doua “duse cu capul” cm s-ar zice, sunt cireasa de pe tort, doua ardelence si doua moldovence s-au intalnit in Cody… imaginati-va ce iese … IOI Domne!

Pornisem de la momente, oameni si locuri…saptamana trecuta am fost in descoperire…nu am facut multe poze…am aparat fitos … merge cand vrea el :) asa ca le-am lasat pe colegele mele sa faca …si au facut fetele mele poze… sa va spun ca am inceput cu cimitirul :D ne-am pozat si cu mortii si cu vii. Printre raposati l-am gasit si pe Mac Donald. Am continuat cu raul … mai mai sa ne ia vantul … bai au astia niste vanturi de nu iti mai trebuie sa iti doresti aripi, ci pietre de moara sa nu te ia :D . Ne-am pozat si cu alcoolul sa avem dovada ca M isi serbeaza ziua in stil romanesc … nu am omis nici tortul… hei stiu ca e banal… niste pitzi care se pozeaza cu tot ce intalnesc… dar nu e chiar asa, sa fim seriosi :). Partea faina acum urmeaza, cm putem sa fim in rand cu lumea daca nu postam pe facebook :D … apropo traiasca facebook-ul !!!

Descarcam pozele… ia-le de unde nu-i … cica fantomele deghizate in virusi ca doar suntem in secolul XXI :) le-au papat … saraca M, nici macar o poza de la ziua ei :(. Dar stai linistiti … mai facem una/doua sedinte foto, scoatem tortul din frigider…jumatate … ca celalata jumatate, trebuie sa recunosc a fost delicious… a treia a sedinta fost cu noroc :)))... maine o sa-l cautam din nou pe Mac Donald pentru M… recuperam tot … chiar daca tehnologia ne joaca feste cate o data :).

Pup!

P.S. Revin … trebuie sa vad cm sta treaba cu fantomele :).

16/06/2013

"Cand am pornit stiam doar ca-i departe..."

Dorinta de a vizita America a prins contur vara trecuta pe cand ma aflam in Grecia... intorcandu-ma in tara m-am reintalnit cu Yonckycko, impreuna ne-am facut planuri ca vara aceasta sa traversam Oceanul.... destinatia Cody, Wyoming.

Cowboys, munte, indieni, liniste...America din Vestul Salbatic... aaa si nu in ultimul rand teritoriul Ursului Grizzly.... revin cu picanterii in urmatoarele postari ;)

21/04/2013

Ganduri

Suntem in permanenta miscare... in calatoria noastra prin viata intalnim oameni si situatii noi, chipuri si povesti care lasa o urma... alcatuiesc amintirea care ne va rascoli, "maine" ... ne imbogatim, crestem si ne transformam zi de zi, in persoana de azi ... dar ce lasam in urma noastra ... si ce amintiri vor avea "maine" cei pe care ii intalnim "azi"?

19/03/2013

Ieri...

am fost în jud. Tulcea, în bătrâna Dobroge. M-am pornit pe acest drum din dorința de a întâlni o persoană dragă, fostă colegă de liceu, ce a spus NU lumii în care trăim, și a ales rugăciunea în Mânăstirea Măcin...simplitate, puritate, energie, fericire, seninătate, împlinire...cu acestea m-a întâmpinat în fața Bisericii... și cu două ciocănele pentru a bate toaca... ajunsesem la Sinaxar...
Ne-am pornit spre destinația noastră la ora 4.00, cine se scoală de dimineața departe ajunge...am trecut prin Brăila Dunărea cu Bac-ul, și ne-am oprit la prima destinație M-rea Măcin. Se află în orașul cu același nume, este o mânăstire mică cu doar câteva viețuitoare, înființată în 2001, Biserica e de lemn, în stil maramureșean...nu vreau să folosesc cuvinte mari dar vocea duioasă a maicilor te face să uiți că ești printre muritorii de rând... Maica stareță e „fâșneață” așa ar descrie-o cineva din grup, nimeni nu vorbește de ranguri e doar simplitate...
Am lăsat în urmă Măcinul și am pornit spre Dinogeția, de la intersecția Glăvan o luăm spre dreapta, trecem de Jijila, indicatorul ne arată că am ajuns la destinație, e o mânăstire mică de călugări, înființată în 2004. Se pare că suntem musafirii așteptați... în pragul bisericii ne întâmpină părintele, care ne conduce într-un mic Paraclis, bisericuța unde slujesc zilnic... vor să înceapă construcția Bisericii dar mai sunt încă câteva formalități.
Timpul nu ține cu noi, nu își oprește nici măcar pentru o clipă scurgerea sa nemiloasă... suntem grăbiți vrem sa ajungem și la mănăstirile Cocoș, Saon și Celic Dere, un gând răzleț îmi spune să spunem pas Cetății Dinogeția de această dată, pe chipul părintelui răzbate o urmă de dezamăgire și tristețe, vrea sa fie o gazdă bună, se oferă să ne conducă până acolo și în lipsa paznicului, ne este ghid în aceasta veche cetate geto-dacică, poziționată strategic să stea de veghe, pericolului din răsărit... la orizont începe să prindă contur Ucraina și Republica Moldova.
După Isaccea, indicatorul de pe partea dreaptă ne arată că pășim pe hotarele mânăstirii Cocoș. Aici se află Sfintele Moaște a 4 Mucenici din primele secole Zotic, Atal, Camasie și Filip. „Mânăstirea este așezată într-un loc retras, la poalele unui deal învăluit în mireasma pădurilor de tei. Odată, demult, de pe acest deal s-a auzit într-o noapte cântecul unui cocoș sălbatic însoțit de o bătaie de toacă. Călugării spun că acest cântec se mai aude și astăzi uneori.” (http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-cocos-67799.html). Pictura Bisericii este în renovare, urmează să fie toată îmbrăcata în mozaic ... nu vrem să plecăm totuși fără să ne închinăm la Sfintele Moaște, care potrivit anunțului de pe ușa Bisericii sunt în Paraclisul mânăstirii, mergem pe aleea din partea dreaptă, și încercăm să descoperim unde se află. Ne întâmpină o clădire albă, în stil oriental... suntem curioși să descifrăm cuvintele scrise cu rânduială deasupra fiecărui arc ce unesc coloanele cerdacului... Intrăm în Paraclis, e cald... din cele două străni se îndreaptă spre cer osanale, doi câte doi... din strana stânga răsună vocile a doi călugări cu părul cernit de ani, în cea dreaptă sunt doi novici, două generații diferite, unite în rugăciune...
Mânăstirea Saon ne impresionează prin gama de culori, și contrastele folosite in pictura Bisericii.
Celic-Dere, numele este turcesc și înseamnă „pârâul de oțel”, însă mânăstirea este ortodoxă, un colț de rai, de care au grijă 50 de maici, urcăm pe aleea ce duce spre Biserica, trei măicuțe urcă încet... PACEA se simte în aer, aici face parte din compoziția aerului... La Iconostas, este icoana Mântuitorului care se curăță singură... o măicuță se oferă să ne spună istoricul acestui locaș de închinare... Icoana a fost dăruită Bisericii de un soldat care urma să meargă la război, și potrivit unor însemnări din acea perioada toată suprafața sa era întunecată, acum mai mult de jumătate s-a curățat singură...
Ziua se încheie cu un cer în nuanțe roșiatice, soarele apune la orizont... și vizita noastră pe aceste meleaguri ajunge la sfârșit.
Vă recomand să treceți pragul Mânăstirilor, nu lăsați prejudecățile, vorbele spuse în van și fără temei să umbrească aceasta lume, descoperiți-o voi, nu lăsați alți ochi să vă creioneze acest univers... dacă faceți parte dintre cei care ați fost dezamăgiți, acordați-le a doua șansă, sub rasa neagră întâlniți oameni, fiecare cu neputințele sale...
A fost IERI (17.03.2013)...

11/02/2013

Hei, tramvai, cu etaj și tras de cai...

Pentru unii a devenit o rutina, pentru alții încă nu ... pentru mine tramvaiul este mijlocul de transport pe care îl folosesc cel mai des, dimineața alerg să-l prind, deși îmi repet în gând...nu alerga, că urmează să vină altul :-) . Pentru că traficul este aglomerat sau pentru că vatmanul respectă cu strictețe limita de viteză, sau eu sunt mereu în întârziere, cobor și continui să alerg ... ziua se încheie tot în tramvai... era o perioada, când rugăciunea de seara începea cu „Doamne mai trimite încă un tramvai”... asta se întâmpla când casa și serviciul erau doi poli opuși iar tramvaiul circula pana la 22.00.
Tramvaiul este unul din locurile unde poți cunoaște oameni și fără să vrei le afli poveștile: cm a fost la examen, ce fac pisica, cățelul și purcelul, nu lipsește nici flirt-ul...mai pe scurt un cocktail cu de toate dulci, amare, piperate sau sărate depinde de locul liber și vecinii pe care îi ai.
Anul acesta am început să experimentez, lectura în tramvai, timpul trece mai repede, călătoria este mai plăcută în compania unei cărți bune, astfel consum și porția zilnică de cultura, în cazul meu dimineața o linguriță, seara încă una.
Nu mă îndoiesc că fiecare aveți propria experiență cu tramvaiul, așa că vă invit la povestit :-) .

Vă puneți poate întrebarea ce caută o postare despre tramvaie pe o pagină ce se numește Geograf Trăsnit? ... răsfoind azi o carte am găsit un titlu Top 10 cu Tramvaiul mai jos urma explicația Tramvaiele sunt cea mai bună modalitate de a vedea un oraș din perspectiva unui localnic.

10. Tramvaiul 28, Lisabona, Portugalia – traversează orașul de la vest la est.
9. Tramvaiul 2, Amsterdam, Olanda – În Amsterdam există 16 trasee și majoritatea au o linie proprie. Tramvaiele reprezintă principala formă de transport în centrul orașului. Tramvaiul 2 trece pe lângă principalele atracții turistice din Amsterdam.
8. Tramvaiul 68, Berlin, Germania – În 1960, Berlinul de Vest și-a închis rețeaua de tramvaie, iar acum toate tramvaiele din oraș, cu excepția a două linii, circulă numai în partea de est. Cu toate acestea. Berlinul are una dintre cele mai vechi și mai mari rețele de tramvaie din lume și, dacă vrei să te plimbi, poți alege dintre 30 de linii diferite.
7. Tramvaiul 2, Budapesta, Ungaria – Tramvaiele fac parte în continuare din viața Budapestei, liniile de tramvai totalizând 155 de km. În Pesta, tramvaiul 2 circula pe malul Dunării. Aceasta este cea mai bună modalitate de a vedea de aproape clădirea parlamentului și Castelul Buda, de cealaltă parte a fluviului.
6. Tramvaiul 96, Melbourne, Australia – Rețeaua de tramvaie din Melbourne combină tramvaiele moderne cu cele de epocă. Ele circulă pe mijlocul celor mai multe străzi principale și fac legătura între centrul orașului și suburbii. Tramvaiul 96 leagă trei dintre cele mai animate zone din Melbourne: districtul boem Fitzroy, cartierul financiar central și plaja St. Kilda.
5. Tramvaiele din Hong Kong, China – sunt parte integrată a acestui oraș aglomerat și singurele tramvaie cu etaj din lume.
4. Tramvaiul F, San Francisco, SUA – linia F de tramvaie de epocă din San Francisco pornește din districtul Castro, îndreptându-se înspre cartierul Fisherman`s Wharf, traversând centrul. Pe acest traseu circulă tramvaie clasice, tramvaie din anii 1930, dar și tramvaie din Milano, Italia.
3. Tramvaiul St. Charles, New Orleans, SUA – Linia tramvaiului St. Charles este din nou funcțională după dezastrul lăsat de uraganul Katrina. Este obligatoriu să vă plimbați cu acest tramvai dacă vizitați New Orleans. Tramvaiul trece prin Central Business District, Gaden District, prin centrul orașului și prin faimosul cartier francez.
2. Tramvaiul George Benson Whaterfront, Seattle, SUA- pornește de pe Broad Street, traversează cheiul portului din Elliott Bay și pătrunde apoi în International District. Modelele sunt vechi, de colecție, importate tocmai din Melbourne, Australia, iar interiorul este realizat din elegantul lemn de mahon tasmanian și din frasin alb.
1. Tramvaiul George 501 Queen, Toronto, Canada – Ruta 501 se mândrește reputația de a fi cea mai lungă linie de tramvai din America de Nord. Pornind de pe Lakeshore Boulevard, gonește prin animatul centru al orașului Toronto și ajunge în Beach District, unde circulă tramvaie roșu cu alb cunoscute sub numele de Articulated Light Rail Vehicles (ALRV)

Nu știu voi cm sunteți dar mie această idee de a adăuga tramvaiele pe lista modalităților de a cunoaște un oraș îmi surâde.

Sursa:
Titlul - Poezia Vremuri – Nicolae Covaci
Top 10 cu tramvaiul – Călătorii pentru o viață – 500 de locuri unice National Geographic, Editura Litera.

07/01/2013

La multi ani, tuturor celor care poarta numele Sfantului Ioan, sa aveti parte de o zi minunata azi si in fiecare zi!!!

31/12/2012

Geograf Trăsnit's cover photo

Address


Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Geograf Trăsnit posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Geograf Trăsnit:

Shortcuts

  • Address
  • Telephone
  • Alerts
  • Contact The Business
  • Claim ownership or report listing
  • Want your business to be the top-listed Travel Agency?

Share