Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă

12/11/2021

Bisericile de lemn din Zona Codrului își spun aici povestea!

08/11/2021

25/09/2021

11/11/2020

10/11/2020

Descoperiți 32 de biserici de lemn din Ţara Maramureșului.

22/10/2020

With Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă

14/10/2020

“Cultura, natura și ecoturismul sunt lucrurile care vor face din România o destinație unică în viitor, dacă vom păstra și promova resursele naturale și culturale...”

Charlie Ottley, realizatorul celebrelor documentare Wild Carpathia și Flavors of Romania, a devenit unul dintre cei mai asidui ambasadori neoficiali ai ţării noastre, alături de Prinţul Charles al Marii Britanii.

02/10/2020

Poezie pe-nserat la biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” de pe Dealul Jbâr, Bârsana (monument UNESCO)

Foto: Vasile Timur Chiș

28/09/2020

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Desești (monument UNESCO)

Foto: Peter Lengyel

18/09/2020

În perioada iulie-noiembrie 2020, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș derulează, alături de opt parteneri, un proiect menit să evidențieze patrimoniul cultural material al județului: „Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul urmărește cercetarea și promovarea a 32 de biserici cu statut de monumen istoric din Ţara Maramureșului, „piesa de rezistență” din lista de activități fiind realizarea de tururi virtuale, care, începând cu luna noiembrie a acestui an vor putea fi vizualizate pe portalul web www.culturamm.ro.

Până la finalizarea website-ului, vă invităm să aflați mai multe informații despre proiect aici: https://www.cultura-traditionala.ro/un-proiect-nou-despre-biserici-vechi/ și să urmăriți „evoluția” acestui album, care va conține crâmpeie din munca noastră de teren.

06/08/2020

https://m.youtube.com/watch?feature=share&v=swMoHl0QVWk

A beautiful short film written and narrated by His Royal Highness The Prince Of Wales to support domestic tourism in Romania. With heartfelt thanks and appre...

06/08/2020

Nu știm cât și câți ați apucat să vă bucurați de vară, dar de azi, după calendarul popular se face toamnă. Schimbarea la față (6 august) este socotită zi de hotar pentru vară. Din această zi, vremea începe să se schimbe și să se răcească.

🍂 „Amu se probozé frunza”, vorba omului de la țară, sau „Adio, pică frunza”, vorba cântecului.

Sărbătoarea mai este numită în popor și Obrejenia, Pobrojenia, Probojeni, Probaj sau Probaje.
Astăzi nu lucrează nimeni, nu se fac nunţi, nu se fac jocuri. Se zice că nu trebuie să te sfădeşti cu nimeni.

„Nu-i voie să te probozăști cu nimeni, c-apoi tăt anu ești probozât.”
„Zice că în ziua aceie, să nu suduiești pe nimeni”.

(din Calendarul Popular, autori Pamfil&Maria Bilțiu)

Așa că fiți calmi ca mătușa din imagine, liniștitți, nu vă proboziți!

Foto: Gheorghe Petrila

01/08/2020

PrinteazaIN MEMORIAM DR. MIHAI DĂNCUȘ, muzeograf, etnograf, etnolog, profesor și cercetător, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației   Cu profunde regrete, tristețe și amărăciune vă aducem la cunoștință decesul Domnului Dr. Mihai Dăncuș muzeograf, etnograf, etnolog, p...

22/07/2020

22/07/2020

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Mănăstirea (comuna Giulești, Maramureș)

Nu se găsește în itinerariile multor turiști, dar se află pe lista celor 32 de obiective cercetate în cadrul proiectului „Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

🔎 Citiți aici mai multe informații despre proiect: https://www.cultura-traditionala.ro/un-proiect-nou-despre-biserici-vechi/

20/07/2020

❗ De Sf. Prooroc Ilie, nu se „lucră”. Cel puțin, nu prin sate. (orășenii de prin birouri nu au șanse să scape azi de serviciu.)
Nu-i voie a merge cu lucru la câmp, că-i pericol de trăznet, de vânturi grele și de gheață.⚡️🌩

Se zice că Sf. Ilie umblă cu căruța prin ceruri, trasă de niște cai de foc și de acolo, îi vede și îi pedepsește pe necredincioși cu fulgere și trăznete, nimicindu-le agoniseala și chiar viața.
Omul din popor are multe credințe legate de Sf. Ilie:

„Când trăznește, Ilie fuje cu caii cu caii pă ceri și trăsnetu îi de la zgomotu copitelor.”

„Fulgeru îi zdiciu de foc cu care mână caii.”

„Oaminii cred că fuljeru și trăsnetu i-o fost date de Dumnezău la Ilie, ca să-i poată omorî pe draci.”

Vă avertizăm că urmează și alte „sărbători mânioase”, e sezonul lor. Să nu ziceți că nu v-am spus.

Foto: Sf. Prooroc Ilie, în carul lui - pictura bisericii de lemn din Bârsana Jbâr

15/07/2020

Studiul arhitecturii vernaculare din Maramureș s-a confruntat mereu cu disputele legate de vechimea bisericilor de lemn. De aceea, datarea lor dendrocronologică a devenit o prioritate și o necesitate, această metodă aducând în cercetarea științifică date certe, independente de toate sursele și analizele istorice anterioare.

Un articol din cel mai recent număr al revistei Memoria Ethnologica (autori: Alexandru Baboş și Hans Linderson) ne face cunoscute rezultatele recente ale investigațiilor dendrocronologice realizate la bisericile de lemn din Apșa de Mijloc, în Maramureșul de peste Tisa.

Două dintre cele mai iconice și enigmatice biserici de lemn din Maramureș își dezvăluie pentru prima dată secretele vechimii lor.
Iar noi vă dezvăluim întregul articol aici:
🔎https://www.memoria-ethnologica.ro/wp-content/uploads/babos-dating-74-75-16-43.pdf

Foto: Biserica de lemn din sus în Apșa de Mijloc (1925); Sursa: arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei, fondul Romulus Vuia

08/07/2020

📖 În cartea sa „Along the Enchanted Way - A Story of Love and Life in Romania”, scriitorul englez William Blacker relatează următorul dialog avut, în 1996, cu o bătrână din Maramureș:

„Ai o vacă în Anglia?”, a întrebat bătrâna.
„Nu”, i-am răspuns „nu am.”
„Atunci ai o capră sau oi?” continuă ea.
A trebuit să recunosc că nu am.
„Un porc, poate?” 🐖
„Nu”.
„Nimic? întrebă ea uimită. „Nu aveți iarbă unde locuiți?”
„O, ba da, este iarbă.” am spus, gândindu-mă la grădină și încântat să pot pretinde că am, totuși, ceva.
„Atunci de ce nu ai o vacă?”, a continuat ea.
„Ei bine, cumpăr laptele și carnea din magazin”, i-am explicat.
„Atunci ce, Doamne, faceți cu toată iarba?”, a întrebat, îndepărtându-se, clătinând capul uimită și aruncându-le, găinilor, grăunțe de porumb.

🕒
După cinci minute, s-a întors și a zis: „Poate ai un cal?”
„Mulțumesc lui Dumnezeu”, m-am gândit. „Da, am un cal, sau mai bine zis tatăl meu are; și, de fapt, mulți oameni din Anglia au mai degrabă un cal decât un porc sau o vacă.”

Dar această veste nu i-a plăcut.

„O, Doamne! Nu! Nu poți avea un cal fără să ai o vacă”, a spus ea, ca și cm ar fi explicat lucrurile unui copil. „Ar trebui să ai întotdeauna o vacă mai întâi. Vacile sunt mult mai de folos decât caii... Nu uita, când te întorci în Anglia, du-te la piață, vinde calul și cumpără o vacă”....

Foto: Ionel Onofraș

02/07/2020

Proiect nou

Începând cu luna iulie 2020, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș are în derulare un nou proiect menit să evidențieze patrimoniul cultural material al județului: Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale, co-f...

24/06/2020

Ziua Universală a Iei.

Ziua în care bluza tradițională românească este celebrată și în care vom vedea (aievea sau în fotografii) o mulțime de ii și cămeși, care mai de care mai mândre.

Dar nu uitați că azi e și ziua Sânzienelor și că acestea se mânie dacă nu sunt sărbătorite cm se cuvine.

În credința populară, se zice că Sânzienele sunt zâne (bune, dar pot deveni și rele). Și tot în cămăși tradiționale se îmbracă și zânele, nu-i așa?

Sânzienele-zâne dăruiesc florilor cu același nume puteri și virtuți magice, prin urmare, obiceiurile legate de ziua acestora nu sunt puține:

„Împleteau cununi de flori de sânziene și le aruncau pe căși. Apoi, care pica jos, ăla murea în anu acela și care rămânea agățată, acela trăia mai mult. Numa o dată era voie să o arunci.” (din Memoria Ethnologica - Colecția Parasca Făt)

„S-adună flori de sânziene de pe hotar. Mai ales fetele până-n doișpe ai își fac cununițe, pe care le poartă pe cap ca să sie frumoasă, drăgostoasă și iubite de lume. Umblă cu ele pe drum.” (Șieu, Ieud, Borșa)

„Ca să sie drăgostoasă, fetele își puneu una alteia cununi de sânziene pe cap.” (Sârbi, Desești)

„Aruncau la Sânziene fetele cununile pă casă să vadă cm le-a fi ursâtu. Dacă treceu păstă casă, a fi on om mare. Dacă se opreu pă casă, a si unu micuț.”

„Să făceu cununi de Sânziene și le puneu pă gard să vadă câtă rouă a si pă ele. Dacă-I rouă multă, a si bogat ursâtu. Dacă-I puțină, a si sărac.” (Săliștea de Sus)

„În zâua de Sânziene, fetele se duc la apă, să scaldă în vale și zâc:
Du-te, ură, spălătură,
Că io-s dragă-n gură.
La apă m-am spălat,
De ură m-am scuturat”. (Săpânța)

- din Calendarul popular, Pamfil & Maria Bilțiu

Să aveți o zi frumoasă și cununi de sânziene cu rouă din plin!
Să ne trăiască Ionii și Ioanele, că-i și ziua Nașterii Sf. Ioan Botezătorul.

Foto: Radu Olteanu

22/06/2020

Străinii veniți în Maramureș se miră de cm se suie moroșenii în vârful clăilor înalte și de cm se coboară, în timp ce țăranii se miră de mirarea lor. Căci la sat, toate astea fac parte din firescul lucrurilor, din rânduiala obișnuită a zilelor.

Foto: Duncan Ridgley

04/06/2020

De leac...

Vă doare oarice? Aveți vreun bai?
Aflați aici ce plante se foloseau și se mai folosesc în medicina populară maramureșeană:

Anglici – pe răni
Afin – în cinstite, la diaree, la epilepsie
Bărbănăc – la hipotensiune
Cimbrișor – la tuse convulsivă, bronșite
Cireș – la dureri de rinichi, cistite
Chimen – la balonări
Coada calului – la piatră la rinichi, reumatism
Dud – la diabet
Ienupăr – la reumatism, infecții urinare
Gutui – la amigdalită, boli de stomac
Măceș – la afecțiuni renale
Molid – la bronșite, reumatism
Mierea ursului – la bronșite
Mentă – la colite, gastrite
Nuc – la pneumonie, antidiareic
Păducel – la angină pectorală
Pătlăgină – pe răni
Romaniță – la conjunctivită
Salcâm – la tuse
Soc – la răceală
Sunătoare – la ulcer gastric
Tei – la bronșite, insomnie, răceală
Toporaș – la bronșite
Trei frați pătați – la eczeme, antialergic
Talpa gâștei – la tulburări cardiace
Varză albă – la ulcer duodenal

- din Calendarul Maramureșului, Leacuri din Străbuni, Colecția Maria Șerba

Să fiți sănătoși!

Foto: Rada Pavel - Cimbrișor

03/06/2020

𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝘃𝗿𝗲𝗺𝗶𝗶
🌧🌞
Când ies furnicile cu pene 🐜 afară din mușuroi, vine ploaie.
Când poartă scroafa 🐖 paie cu gura în coteț, vine ploaie.
Când țese păianjenul pânză pe iarbă 🕸️, semn de vreme bună.
Când îi roua mare, va fi vreme bună.
Când luna 🌛 are coarnele în jos, va fi secetă.
Când îi ceru roșu la răsărit, va fi ploaie.
Când îi negură pe Gutâi (dohăné Gutâiu 🚬), vine ploaie.

- din Colecția Maria Șerba, Memoria Ethnologica

N-am găsit poză cu scroafă cu paie în gură, da un Gutâi dohănind tot am aflat. Și cu o vană, ce-i drept. Când îi plină vana la stână, ce fel de semn e?

📸 Rada Pavel