Tazlău al nostru plai cu dor

09/09/2023

21/11/2022

"POTOP" de mimi la romanArt gallery. De pe simezele galeriei romascane, maiestru condusa de familia Rodica si Cezar Paduraru ne privesc triste sau vesele, su...

09/05/2022

15/01/2022

Vasile Alecsandri
Sergentul

Pe drumul de costişe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
"Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă...
Aş vrea să zbor, şi rana din pulpă nu mă lasă!"
Şi bietul om, slab, palid, având sumanul rupt
Şi o cămaşă ruptă bucăţi pe dedesupt,
Păşea trăgând piciorul încet, dar pe-a lui faţă
Zbura ca o lumină de glorie mareaţă,
Şi-n ochii lui de vultur adânci, vioi şi mari
Treceau lucioase umbre de eroi legendari.
Opinca-i era spartă, căciula desfundată,
Dar fruntea lui de raze părea încoronată.
Calică-i era haina, dar străluceau pe ea
Şi crucea "Sfântul Gheorghe" ş-a "României Stea".
Românul venea singur pe drumul plin de soare,
Când iată că aude fanfare sunătoare
Şi vede nu departe în faţa lui venind
Un corp de oaste mândră în aur strălucind.
Erau trei batalioane de garda-mpărătească
Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească.
În frunte-i colonelul semet, pe calu-i pag,
La bravii săi tovarăşi privea ades cu drag,
Şi inima în pieptu-i bătea cu foc, deşteaptă,
Căci el visa, privindu-i, la lupta ce-i aşteaptă.
Deodat' el dă cu ochii de searbădul român
Ce stase-n loc la umbră, sub un stejar bătrân,
Şi mult se minunează, şi nici că-i vine-a crede
Când crucea "Sfântul Gheorghe" pe sânul lui o vede
Ş-opreşte regimentul, iar bravul colonel
Se-nchină la drumeţul, s-apropie de el
Şi-i zice cu blândeţe: "De unde vii, străine?"
"Vin tocmai de la Plevna." "Cum e acolo?" "Bine."
"Dar aste decoraţii cum, cine ţi le-a dat?"
"Chiar domnitorul nostru ş-al vostru împărat."
"Dar pentru care fapte?" "Ştiu eu?... Cică drept plată
Că am luat eu steagul reduţei... şi pe dată
Cu el, străpunşi de glonţuri, ne-am prăbuşit în şant..."
"Dar ce rang ai, voinice?" "Am rang... de dorobanţ!"
Atunce colonelul, dând mâna cu sergentul,
Se-ntoarce, dă un ordin... Pe loc, tot regimentul
Se-nşiră, poartă arma, salută cu onor
Românul care pleacă trăgând al lui picior.

15/01/2022

Nu lucrezi n-ai ce manca ~ Ion Creangă

Ar fi un mare pacat
Omul leneș de-ajutat.
Dacă lenea-l stapaneste,
Singur este vinovat.
Cine ziua nu munceste
Doarmă noaptea nemancat!
Bine-a zis biata furnica
Greierului calicind:
Ai petrecut asta-vara?
Joac-acum, de-i fi putand!
Iar la vara viitoare,
Măi jupane grieruș,
Fii ca mine strangatoare,
Nu tot trage din arcuș…
T-ei deda corpul la lucru,
Lenea nu te-a stapani;
Si la iarn-avand stransura,
Lipsa-ti vei indeplini.
(1874)

15/01/2022

Mihai Eminescu
Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

15/01/2022

Astăzi este despre Eminescu Luceafărul României
Este despre CULTURĂ un termen atât de vast fără de care un popor nu ar putea exista .
Haideți să nu fim patrioți de ocazie si să sărbătorim cultura doar astăzi ,ci să o sărbătorim zi de zi punând-o în evindență fiecare în felul lui de la
teatru ,film , poezie , pictură ,muzică, ,arhitectură până la bunul simț civic al simplului cetățean care definește nivelul culturii naționale .
Haideți să ne respectam valorile zi de zi minut de minut ,secundă de secundă ....

31/12/2021

La mulți ani tuturor!! si un an nou cât mai bun !!!

19/12/2021

08/12/2021

Pentru un plus de istorie și artă populară locală

01/12/2021

LA MULȚI ANI ROMÂNIA LA MULȚI ANI ROMÂNI !!!!
hai sa ne deșteptăm odată că am dormit destul !!! 🇹🇩🇹🇩🇹🇩🇹🇩🇹🇩🇹🇩

10/06/2021

Hristos s-a înălțat !!!

01/05/2021

Sărbători fericite tuturor !!!!

21/04/2021

Reportaj cu un Tezaur Uman Viu din regiunea Fundul Moldovei păstrător al artei populare

19/04/2021

Brâul pe bătăi din Tazlău

Acest dans este dovadă faptului că satul nostru a avut o mare zestre folclorică și culturală. Acest dans era si este ca o semnătură lăsată peste ani a tradițiilor și obiceiurilor locale .Din păcate acest dans este prea puțin cunoscut de locuitorii comunei noastre ,dar din fericire unele ansambluri din județ au integrat acest dans în suitele lor cu care să reprezinte județul sau chiar țara în concursurile și festivalurile naționale și internaționale acest fapt ajutând la conservarea acestuia în timp

Strigăturile folosite in timpul acestui dans sunt :

Pădureț si pădureț
Hai cu brâul mai băieți
Care vreți care puteți
Care nu , nu vă prindeți
Că di mine rămâneți

Uiti trii si n-o lăsa
Și iar verde trei scaieți
Brâul nostru-n doua părți

Chiui și nu striga
Să răsune ulița
Ulița la mândruța
Să deschidă portița
Să intre cu căruța

Uiti trii si n-o lăsa
Și iar verde trei scaieți
Brâul nostru-n doua părți

31/03/2021

Dacă tot am fost zilele trecute să văd ce mai face seculara pădure a Tazlăului am zis să vă aduc si dumneavoastră niște poze de acolo .
Vreau să vă zic că deși bucuros că am reușit să o revăd după o iarna lungă ,am rămas cu un gust amar, când am văzut porțiuni de pădure rase pur si simplu si drumul care alta dată era cât de cât ok acum a devenit un drum aproape impracticabil
Eu mă bucur că am reușit să văd pădurea cu frumusețile ei dar cred, la cm decurg lucrurile în țara asta, generațiile viitoare nu vor avea norocul să se mai bucure decât de cioate si vreascuri , pădurea de acum va rămâne doar o amintire...

La sfârșitul calupului cu poze am pus și 2 poze cu defrișările , ca să nu vă amărăsc de la început ( în poză tot arată bine dar în realitate e dezastru )
🌲🌳🌲🌳🌲🌿

01/03/2021

Pagina ,,Tazlău al nostru plai cu dor,, vă urează tuturor o primăvară frumoasă !!!!🍀🌿🍀🏞

24/02/2021

Cavalul sau Fluier mare

Cavalul este fratele mai mare al fluierului ,acesta are structura la fel ca a fluierului ,(o țeavă de lemn cu vrană si dop ) singură diferența este aceea ca acest instrument are doar 5 găuri (cel traditional )in loc de 6 ( au apărut mai nou ) . Acest instrument diferă ca si construcție de la o regiune folclorica la alta, în Bucovina acesta nu are are dop si vrană , sunetul producându-se prin suflarea aerului într-o anumită poziție direct in țeava
Cavalul are un sunet duios dar într-un registru mai grav decât cel al fluierului , si este potrivit pentru interpretarea doinelor si baladelor dar se pot cânta si sârbe jocuri si h**e la acest instrument .

Despre acest instrument se spunea în vechime că ar avea puteri miraculoase, si că sunetul acestui instrument putea vindeca animalele bolnave .
În trecut animalelor care se îmbolnăveau de diferite boli, pe lângă tratamentele administrate li se cânta din caval .De asemenea cavalul însoțea si ritualul mortuar ,in unele momente ale priveghiului când se bocea mortul cavalul ,,acompania ,, bocitoarele cântând doine de jale
Cavalul a însoțit si ciobanii in viața pastorală cu acest instrument ei își cântau dorul de casă si de familie pentru al mai alina .

Meșteri care confecționează un asemenea instrument si de la care îl puteți achiziționa ;

Adrian Mihaiu

Nicolae Sava

Predușel Marin

Ferenc Ségercz

Din republica Moldova

Grigore Sînchetru

21/02/2021

Tilinca
Tilinca este o simpla țeava in esență, fără a avea găuri laterale pentru cântat .La acest instrument se cântă prin suflarea în țeavă în așa fel încât aceasta sa fluiere si prin poziționarea într-un anumit fel a degetului la capătul opus sunetul poate fi modificat pentru a se putea cânta .
Acest instrument a fost folosit de ciobani pentru transmiterea de mesaje când se aflau la depărtare de stâna .
Baciul suna din trâmbița sau din bucium si ciobanii răspundeau din tilincă sau fluier , fiecare melodie reprezenta un ,,cod ,, . Prin aceste coduri știau cat timp sa mai stea cu oile sau când să se întoarcă la stâna pentru a servi masa sau pentru a face alte activități specifice oieritului

Dacă doriți sa achiziționați un astfel de instrument îl puteți achiziționa e pe site-ul https://tilinko.ro/tilinca_129413

Imagine preluată de pe acest site

17/02/2021

Fluierul este cel mai mic dintre instrumentele prezentate . Acesta are 6 găuri (cel tradițional) dar exista si cu mai multe găuri apărute mai recent făcute pentru formații si orchestre . Acesta are la unul din capete un dop si o vrana ce emit sunetul specific , practic SUFLETUL instrumentului . Acest instrument este confecționat adesea din lemn ( de prun , de soc, de alun, de frasin , de cireș , de păr etc.) dar se poate confecționa si din metale cm ar fi : alama , cupru , aluminiu etc.
Acest instrument traditional a fost folosit in tarafurile si formațiile tradiționale de odinioară
În cazul in care sunteți interesați de un asemenea instrument vă las aici o lista de meșteri populari la care puteți apela

Adrian Mihaiu

Nicolae Sava

Predușel Marin

Din Republica Moldova

Grigorii Sînchetru

Fluierul din imagine este făcut de meșterul Adrian Mihaiu 🍀🌿

15/02/2021

Pentru zilele următoare am pregătit un material despre niște instrumente populare arhaice de origine pastorală cu care românii de altă dată își încălzeau sufletele si inimile . Oare ghicește cineva despre ce v-a fi vorba ????
Fiți cu ochii pe pagină 👀👀🌿

06/02/2021

Scuzați inactivitatea din ultima vreme dar nu am mai avut idei de postări .Daca cumva aveți idei interesante de postări va rog lăsați-le in secțiunea de comentarii a acestei postări și promit ca ma voi documenta si voi căuta informații super interesante despre subiectele respective . Prin acest lucru doresc sa implic toți urmăritorii acestui grup la dezvoltarea lui ,si sa aduc in fata dumneavoastră subiecte cat mai interesante legate de ; folclor cultura arta si istoria locului .
Vă aștept propunerile cu mare interes .
VĂ MULȚUMESC ANTICIPAT 😁

24/01/2021

Astăzi acum 162 de ani in 1859 întregul popor român cânta la unison Hora Unirii având in suflet lumina bucuriei si a speranței .De la boieri pana la țăranii din satele Moldovei si Munteniei toți se bucurau că in sfârșit nu mai sunt despărțiți exact ,ca doi frați care au fost separați mult timp . Întreg poporul avea in suflet speranța si încrederea ca in sfârșit vor trăi într-o țara întregită în pace si liniște.

Acest eveniment a putut avea loc datorită Domnitorului nostru Alexandru Ioan Cuza care a reușit prin stăruința si puterea sa ,să aducă la un loc cele două provincii românești sub același domnitor ,și sub același tricolor si ideal .
Din nefericire așa cm noi ca popor niciodata nu am știut să apreciem la adevărata valoare o asemenea personalitate, acesta a fost obligat sa abdice de ,,Coaliția Potrivnica ,, .Înainte de plecarea din țară acesta s-a adresat Locotenenţei Domneşti şi Guvernului cu următoarele cuvinte: „Să dea Dumnezeu să îi meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine.”si a încheiat cu „Să trăiască România !”

Eu vă îndemn să nu fim PATRIOȚI DE OCAZIE doar de sărbătorile de acest fel ci mereu de fiecare dată când putem face un lucru cat de mărunt pentru țara noastră

SPER CĂ V-A PLĂCUT 😁

22/01/2021

I.I. Mironescu a decedat la 56 de ani

Medicul Eugen Mironescu s-a stins din viață în anul 1939, la doar 56 de ani. Toată suflarea l-a plâns și regretat: de la simpli săi concitadini până la renumiți profesori, medici și oameni de cultură. Ziarul Avântul a acordat, atunci, un spațiu amplu ceremonialului înmormântării celui mai îndrăgit fiu al Tazlăului. „Doctorul Mironescu a fost așa de legat de satul său natal, încât a dorit să renunțe la căutarea sănătății într-o clinică și să se sfârșească lângă iubita lui „Măgura” cea dragă – dealul din fața casei, pe care în ultima clipă a căutat s-o mai vadă odată de pe patul de suferință și apoi și-a dat sfârșitul. Dr. Mironescu cu adevărat și-a iubit locul copilăriei: a ridicat Tazlăul la rangul de stațiune balneo-climaterică, a fost președintele oficiului local de turism, ctitorul școlii primare din Tazlău, întemeietorul căminului fizio-climateric din Tazlău; a cedat Școlii Primare din Tazlău câtimea de 34 de prăjini de loc cu obligația de a planta duzi, câte 400 anual, pentru ca femeile foarte harnice din acest sat să intensifice cultura mătăsii. Cu câțiva ani în urmă, a organizat o impunătoare serbare de 72 de ani dela înființarea școlii primare, la care au luat parte și somități din țară. Pe propria lui cheltuială, a făcut, din modesta sa leafă de profesor – căci nu primea niciodată bani dela clientelă – parcul din Tazlău, împodobit cu flori și împrejmuit gospodărește. După terminare, l-a cedat comunii. A ținut ani de zile câte 10 copii la școala din sat, cu hrană, îmbrăcăminte și cărți. Dr. Mironescu a fost un părinte al satului său natal pe care l-a sprijinit și l-a făcut cunoscut țării”.

22/01/2021

În căutarea de informații noi pentru postări am dat peste un articol nemaipomenit care ne vorbește de marele doctor si scriitor I.I Mironescu
Asa ca m-am gândit sa vi-l prezint ,este cam lung dar vă garantez ca merită.

Casa sa de la Tazlău a fost în nenumărate rânduri gazdă caldă și primitoare pentru cei mai reprezentativi scriitori ai țării, precum Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Garabet Ibrăileanu sau Panait Istrati. Gheorghe Iorga, fostul director al Bibliotecii Documentare din Piatra-Neamț a avut ocazia de a se afla în preajma lui I. I. Mironescu în anii copilăriei și tinereții sale, elev fiind la Școala Normală, când toate vacanțele și le-a petrecut în familia Mironescu, cu nepoții scriitorului. „Parcă-l văd și acum, un bărbat bine făcut, potrivit de înalt, frumos, o figură impunătoare. Fiind un fel de Creangă, care nu se dădea dus de la casa omului, era o foarte bună gazdă. Acolo, acasă la dânsul, l-am văzut într-o vacanță pe Sadoveanu, în alta pe Topîrceanu. Acolo veneau și alte personalități ale literaturii și culturii noastre. Bineînțeles că pentru acești musafiri se făceau pregătiri deosebite. Întreaga familie a doctorului Mironescu, împreună cu acei musafiri de seamă, se așeza la masa întinsă la umbra unor brazi, cu toate cele cuvenite pe ea. Nu lipseau dintre bunătățile pregătite cu mare artă de foarte gospodinele surori ale doctorului, vestitele sărmăluțe moldovenești și savuroasele plăcinte „poale-n brâu” – din care ne înfruptam și noi elevii, la o altă masă, mai deoparte. Și nu știu cm se făcea, dar îndată apăreau și lăutarii Jenică și Casian, virtuoși muzicieni de pe Valea Tazlăului, precum și Dospin, cobzar și gurist, care poseda un foarte bogat și variat repertoriu folcloric. Știam atunci că a venit vremea ca noi, băieții, să plecăm. Dar până în podul cu fân, unde ne aciuam, ajungeau ecouri ale petrecerii. Se ascultau și se comentau cu mare haz și voie bună cântecele lui Dospin și, în murmurul viorilor celor doi lăutari, se stătea până târziu la taclale. Cel mai savurat povestitor era chiar gazda. (…) Mironescu – animat de o dragoste nețărmurită , de o înțelegere adâncă față de oamenii simpli, strâmtorați de nevoi materiale – dădea asistență medicală absolut gratuită în toate vacanțele de iarnă și de vară, când, de obicei, se întorcea la Tazlău. Tot din dorința de a-și ridica satul natal, după ani de muncă încordată, a contribuit din plin la construirea unui sanatoriu, într-o margine a Tazlăului, sub bătrâna Măgură – sanatoriu transformat în anii noștri în casă de copii, a cărui directoare este acum chiar o nepoată a scriitorului, învățătoarea Florica Hârlea. În legătură cu firea lui, care-l înfrățește cu Creangă, ale cărui „Amintiri din copilărie” le-a dramatizat în piesa „Catiheții de la Humulești”,

15/01/2021

MIHAI EMINESCU

Astăzi acum 171 de ani se naște pe meleagurile Ipoteștiului în Botoșani Luceafărul literaturii Române cel care a reușit să lumineze prin poeziile sale mii de inimi și care a ilustrat natura ca o muză a sufletului omenesc. Mihai Eminescu a scos in evidență putere si vitejia poporului român prin poeziile sale patriotice . Acesta a pus pe hârtie toată ființa sa exprimând prin versuri si rime scrise pe o simplă hârtie sentimente adânci de tristețe, dezamăgire ,patriotism si indignare față de corupția vremii sale, dar si sentimentele sale de admirație față de natură si frumusețile ei .
Pentru toate acestea noi azi îl comemorăm și îi mulțumim deoarece acest luceafăr a reușit sa aducă lumina in gândurile si sufletele multor generații . Lumina sa a reușit sa străbată sutele de ani si să ajungă la noi chiar și in aceste timpuri grele .

Pentru iubitorii de Poezie va atașez si o poezie scrisa de marele poet

GLOSSĂ

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

12/01/2021

Ușa Mănăstirii Tazlău

Este unul din simbolurile artei lemnului in ținuturile Moldovei fiind realizată cu o măiestrie si o finețe rar întâlnită
Privită din față se poate observa clar influența artei gotice în sculptura acestei uși , si este asemenea celei de la mănăstirea Neamț . Aceasta ușă este podoaba bisericii si una din capodoperele țarii noastre arătând măiestria in arta lemnului . Lemnul din care este lucrat canatul (partea laterală a ușii ) a fost adus din Orientul Îndepărtat cu care familia Movileștilor a avut relații diplomatice .
Sculptura ușii este realizată din lemn de tisă acesta este sculptat într-un stil care îi dă acestei uși importanța si frumusețea unei opere de artă in sculptură alături de ușa de la Cotmeana păstrata la muzeul de artă din București și cea de la Mănăstirea Cobia

Ușa din lemn a mănăstirii Tazlău are o inscripție care cuprinde ; numele donatorului ,timpul ,și numele maestrului care a lucrat-o
,,Această ușă a făcut-o și a împodobit-o monahul Mihai in zilele domnului nostru Io Eremia Movilă voievod , fiind egumen al mănăstirii Tazlău Ghenadie in anul 7104 (1596) luna martie 30 zile . Cosma maistru ,,

10/01/2021

Mănastirea Tazlău este una dintre cele mai de seamă si mai frumoase ctitorii ale marelui voievod Stefan cel Mare , și se numără printre cele mai valoroase monumente din judeţul Neamţ. Aceasta a fost zidită intre anii 1496-1497
Se spune de asemenea ca Mănastirea Tazlău ar fi fost construită de marele voievod în urma bătaliei din Codrii Cosminului impotriva armatei poloneze .

Din punct de vedere arhitectonic Manastirea Tazlău a fost denumită si ,,Sora mai mică a mănăstirii Putna ,, Mănăstire Tazlău poartă hramul ,,Nasterii Maicii Domnului,, ,iar mănastirea Putna poartă hramul ,,Adormirii Maicii Domnului ,,
Se spune că aici la granița cu Transilvania pământul este sfințit de osemintele si moaștele a sute de monahi postitori și fără nume, care se rugau neîncetat pentru bunăstarea si mântuirea întregului popor . Aici, la Tazlău, însuși Sfântul Paisie Velicicovski venea de la Neamț să vorbească obștii despre paza gândurilor, despre isihie și convorbirea cu Dumnezeu ,cea fără de sfârșit.

10/01/2021

Câteva imagini care arată frumusețile naturii din Tazlău

07/01/2021

Pe acesta pagina o sa postam evenimente culturale ,vom promova satul Tazlău din punct de vedere cultural, gastronomic si etnografic . Va mulțumesc tuturor celor care doriți sa faceți parte din acest proiect . Daca aveți idei de postări va aștept cu mare drag cu un mesaj.