Brașovul azi

11/07/2023

Muzeul de Etnografie Brașov: „Conservând și salvând patrimoniul celorlalți” https://lapasprinbrasov.ro/muzeul-de-etnografie-brasov-conservand-si-salvand-patr...

27/04/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid02CE2qkZeF5aSBty88pMjM9PxigQD73je7mwaAGJjwHd5oLyWfXABCppNZ7ZxPoesLl

26/04/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid02gdU1vaBPhCYS6MjjQpmkJmjokudgTPaiSZSNR4yW1RVgoeaUfhXPz6erEWyFaS51l

07/04/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=721757286616936&set=a.663154052477260

Oul încondeiat - simbol al Învierii

Oul este, alături de lut şi de aluat, arhetip al genezei. Imaginea arhetipală care a stat la baza comparării universului cu oul îşi are originea în faptul că acest termen de comparaţie este generator de viaţă. Din el au înmugurit Pământul, Soarele, Luna, viaţa. Oul, ca simbol al creaţiei, al fertilităţii şi al Soarelui, astru de care depinde viaţa pe Pământ, a rămas până spre vremurile noastre simbolul reînvierii naturii, substitut al divinităţii sacrificate violent, prin spargere.

Oul este un substitut al divinităţii primordiale, înfrumuseţat (gătit) prin vopsire şi încondeiere în Săptămâna Patimilor, jertfit şi mâncat sacramental în ziua de Paşte. Treptat, obiceiurile preistorice legate de acest arhetip al genezei, oul, au fost preluate şi de creştinism: oul, colorat şi împodobit, este simbolul Mântuitorului, care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă.

Obiceiurile calendaristice legate de colorarea şi încondeierea ouălor, folosirea lor în practicile magice menite să aducă prosperitate turmelor şi ogoarelor, fertilitate animalelor, vegetalelor şi oamenilor, aruncarea cojilor de ouă pe apă pentru a anunţa Blajinii de sosirea Paştelui etc., sunt practici precreştine implicate în renovarea timpului şi transmise până spre zilele noastre.

Credincioşii romano-catolici, protestanţi şi reformaţi sărbătoresc în această duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Mai multe detalii despre viața comunităților din cele Șaptesate puteți afla vizitând Muzeul Etnografic Săcele, de joi până duminică, între orele 09.00-16.00.

Sursa: ”Sărbători și obiceiuri românești”, Ion Ghinoiu,
Foto: Ouă încondeiate de meșterul popular Anna Gödri din Săcele

05/04/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=720294386763226&set=a.663154052477260

Expoziția ”Icoane din sudul Transilvaniei” este găzduită de Muzeul Național Bran

Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Muzeul Național Bran, vă invită începând de miercuri, 5 aprilie 2023, orele 14,00 să vizitați expoziția ”Icoane din sudul Transilvaniei” deschisă la Muzeul Național Bran.

Expoziția cuprinde icoane pe sticlă din colecția Muzeului de Etnografie Brașov, pictate în renumitele centre de iconari din Șcheii Brașovului, Făgăraș și Țara Oltului. Tematica lucrărilor este diversă, ilustrând o mare varietate de subiecte iconografice, cu largă circulație în spațiul românesc. Icoanele au fost realizate pe sticlă fragilă de glăjărie, în secolul al XIX-lea, și constituie un valoros tezaur de artă sacră.

Localnicii și turiștii care vor sosi la Bran pentru a sărbători Învierea Domnului vor putea admira expoziția temporară ”Icoane din sudul Transilvaniei” în perioada aprilie - mai 2023, la Muzeul Național Bran din str. Doctor Aurel Stoian, nr 14.

04/04/2023

Catifeaua era prezentă la costumele săsești din sud-estul Transilvaniei

Piese de îmbrăcăminte săsești, purtate de fete, femei (precum „Bortene” , laibăre, căițe cu „raze” și funde - „Haube”) sau manșetele hainelor bărbătești de biserică („Mantel”), elemente componente ale costumelor săsești din sud-estul Transilvaniei, au ca numitor comun catifeaua.

În esență, acest material este o țesătură confecționată din mătase, lână sau bumbac, care prezintă pe fața acesteia fire dese, cu lungimea variabilă, perpendiculare pe suprafața țesăturii. Tehnica de realizare la război a acestui tip de material are la bază un set de fire verticale (urzeala), un set de fire orizontale (bătătura) și un alt set de fire suplimentare, din care va rezulta plușul prezent doar pe fața materialului.

Laibărele, căițele cu „raze” și funde erau decorate cu broderii florale cusute cu arnici (fire de bumbac) policrom sau fire metalice aurii și argintii, motive care ies în evidență pe fondul negru al catifelei. Totodată, se puteau aplica pe catifea detalii de broderii artistice, care se achiziționau de la magazinele din Brașov.

Anunțurile publicitare din presa brașoveană din prima jumătate a secolului XX menționează produse precum „catifeaua pentru haine”, „catifeaua pentru pălării” sau „plușuri din mătase și din lână” pentru haine, vândute de „Magazinul de mode Iuliu Nedoma” din str. Porții (astăzi Republicii), cu referire la catifea, un produs importat de altfel din țări ale Europei de vest.

La sediul Muzeului de Etnografie Brașov și la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, găsiți în expozițiile permanente piese vestimentare din acest material prețios, inclusiv detalii ale motivelor decorative prezente pe acestea.

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

03/04/2023

O călătorie fascinantă în universul satului tradițional. Mai precis în lumea lăzilor de zestre. În trecut, carte de vizită a familiei unei fete de măritat, în zilele noastre, obiectul vorbește poate cel...

31/03/2023

https://www.facebook.com/photo?fbid=716797190446279&set=a.663154052477260

Proiectul ”Pro patrimonio. Conservând și salvând patrimoniul celorlalți”, implementat de Muzeul de Etnografie Brașov

Muzeul de Etnografie Brașov implementează în perioada martie – iulie 2023 proiectul ”Pro patrimonio. Conservând și salvând patrimoniul celorlalți”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), în parteneriat cu instituții muzeale și ONG-uri culturale: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Bran, Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România, Muzeul Prima Școală Românească și Asociația ERMIS Brașov.

În cadrul proiectului se vor prezenta tehnologii inovatoare din domeniul conservării curative și preventive a bunurilor de patrimoniu din colecțiile muzeale. De asemenea, vor avea loc work-shop-uri și ateliere interactive în cadrul cărora se va prezenta instalația de tratare în mediu anoxic (lipsit de oxigen) deținută de Muzeul de Etnografie Brașov și se va face un schimb de informații și de bune practici în domeniul conservării și restaurării între specialiștii din cadrul instituțiilor participante.

Proiectul urmărește identificarea soluțiilor inovatoare pentru conservarea patrimoniului material în context local și european și se va încheia prin organizarea unei expoziții cu bunurile culturale care au făcut obiectul conservării curative, cu ajutorul instalației de tratament în mediul anoxic, pe perioada implementării proiectului.
Proiectul aduce în atenția deținătorilor de colecții importanța conservării obiectelor de patrimoniu de natură organică prin tehnologii noi, non-invazive, sigure pentru restauratori. Deținătorii de colecții vor afla, prin implementarea proiectului, informații despre tehnologia instalației de tratare în mediu anoxic și despre un nou serviciu cultural oferit de Muzeul de Etnografie Brașov altor muzee și colecții, chiar și celor de drept privat.

Proiectul ”Pro patrimonio. Conservând și salvând patrimoniul celorlalți”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), este în valoare de 110.940 lei.

30/03/2023

29/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=715267823932549&set=a.663154052477260

”Lăzile de zestre ale bunicilor” - o nouă expoziție la Muzeul de Etnografie Brașov

Lăzile de zestre, fie ele „lăzi de Brașov”, fie lăzi realizate de tâmplarii sași din zona Rupea sau de ceangăii din zona Săcele, ne vorbesc despre oameni, despre comunitate, despre meșteșug, despre gusturi, ne înfățișează caracteristicile ornamenticii specifice fiecărei etnii sau zone, dar și influențele sau adaptările, ne dezvăluie lumea în care au apărut și pe care au marcat-o.

Artişti plastici şi creatori contemporani şi-au îndreptat atenţia către creaţia tradiţională, care a constituit o importantă sursă de inspiraţie. De altfel, în cadrul expoziției puteți admira și o ladă de zestre realizată de către meșterul popular Manuela Ivan, după o piesă din colecția muzeului, un exemplu de continuitate și transmitere a vechilor tehnici și motive din ornamentica tradițională.

Expoziția temporară ”Lăzile de zestre ale bunicilor” va putea fi admirată la Muzeul de Etnografie Brașov, din Bd. Eroilor nr. 21A, până în luna mai 2023.

24/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=711511374308194&set=a.663154052477260

Povestea firului de cânepă

În primăvară, ogorul bine îngrășat primea sămânța de cânepă, noua cultura fiind numai bună de adunat la sfârșit de august. O făceau femeile ce lăsau plantele pe câmp, în bătaia soarelui de vară, încă o săptămână, în timpul acesta întorcându-le o dată sau de două ori. Urma adunatul în „mănuși”, mănunchiuri pe care, legate, femeile le duceau la baltă. Lăsate în apă aproape două săptămâni, acestea se „topeau” și pierdeau o mare parte din tulpina lemnoasă. Firele de cânepă astfel obținute erau din nou întinse la soare, după ce erau spălate la râu.

Dusă acasă, cânepa se trecea, pe rând, prin frângătoare și prin meliță, ca și ultimele rămășițe lemnoase să se desprindă de pe fire. Urma pieptănatul. Din pieptenii, cu dinți mai deși sau mai rari, ieșeau: fuiorul cel fin, pentru pânza cămășilor de sărbătoare, fuiorul mai aspru, pentru pânza de străjace, și câlții, pentru pânza de saci. Din fuiorul pus mai apoi pe furca, purtată adesea la brâu, femeile torceau, în lungile nopți de iarnă, firul ce se aduna pe fusul rotit cu îndemânare. După aceea, firul era trecut pe rășchitor, unealta ce folosea la făcutul sculurilor, a „tortului” ce trebuia fiert. Pentru aceasta, timp de o zi și jumătate, peste sculurile, puse într-un ciubăr, se turna repetat un amestec de apă caldă și cenușă. Ulterior, sculurile erau spălate la râu și bătute cu maiul. Toate acestea ca firul să-și piardă asprimea și să fie mai ușor de lucrat.

Vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, din bulevardul Eroilor, nr. 21 A, deschis de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00, pentru a afla și alte informații despre industria casnică textilă practicată în comunitățile din sud-estul Transilvaniei.

Foto: Femeie utilizând melița, Colecția Muzeului de Etnografie Brașov

23/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=710598301066168&set=a.663154052477260

Ziua Mondială a Meteorologiei

Felul în care se raporta țăranul român la vreme era diferit față de conceptul modern de meteorologie. Țăranul român privea cu atenție cerul și pământul, asculta păsările, urmărea insectele și făcea previziuni despre „mersul vremii”, despre „vremea bună” sau despre „vremea tare” și „vremea rea”. Pământ, cer și om, totul într-o armonie deosebită.

Iată ce spuneau bătrânii despre ziua de Buna Vestire ce urmează să vină: „Dacă în ziua de Blagoveștenie (25 martie) va fi frumos, are să fie anul bun; dacă până la amiază va ploua și apoi va fi frumos, are să fie toamna lungă și se vor putea strânge pâinile, dar de va fi ploaie și soare amestecat, nu-i anul bun; numai dacă de dimineață până seara e totuna frumos, atunci anul acela e mănos, au să fie toate pâinile și de toate poamele.” (Niculiță-Voronca, 1998). Să fim atenți la glasul pământului și al cerului. Iar în spațiile expoziționale ale Muzeului de Etnografie Brașov și ale filialelor sale din Rupea și Săcele puteți afla mai multe detalii despre tradițiile, obiceiurile păstrate de-a lungul secolelor, în sud-estul Transilvaniei.

Din anul 1961, Ziua Mondială a Meteorologiei ("World Meteorological Day") este marcată la 23 martie. Cu acest prilej sunt acordate numeroase premii pentru cercetare meteorologică, se organizează conferințe, dezbateri şi expoziţii pentru specialiştii în domeniu, liderii comunităţii şi publicul larg în toate cele 187 de ţări şi cele şase teritorii membre ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale ("World Meteorological Organization” – WMO).

Foto: Fond Documentar Muzeul de Etnografie Brașov, începutul secolului XX

22/03/2023

https://www.facebook.com/photo?fbid=709696767822988&set=a.663154052477260

Cinul, barca monoxilă

De Ziua Mondială a Apei vă prezentăm barca monoxilă, numită, în zona Rupea, cin (atestată documentar pe teritoriul României din secolul al IV-lea î.Hr.). Barca era confecționată, de obicei, de către pescari, dintr-un trunchi de fag sau de stejar. Utilizat în special la pescuit, cinul servea ocazional și pentru transportul persoanelor de pe un mal pe altul al Oltului. Având o lungime cuprinsă între 4 și 6 metri și o lățime de 80-100 cm, cinul era tăiat cioplit și scobit în pădure și apoi transportat cu căruța în sat unde lucrările continuau în gospodărie. Când era gata și funcțional, acesta se conducea pe Olt cu o prăjină lungă de 4-5 m numită „rud” sau „pocie” (când apa era mică) și cu lopata (când Oltul era mare).

Locuitorii din Dopca și Mateiaș care aveau pășuni, fânețe și terenui de cultură pe celălalt mal al Oltului, aveau propriul cin cu care traversau râul. La Bogata, pe lângă cinul pescarilor, avea cin și Andrei Buta, paznicul pășunii din Turzun. La Ungra nu a existat un cin dedicat transportului de pesoane, dar se ocupau pescarii de acest lucru. Astfel, oamenii din Fântâna scurtau drumul până la Ungra. Pentru transportul persoanelor cu cinul nu se percepea taxă.

Foto: Cin din Rupea, datat din prima jumătate a secolului al XX-lea, Ungra.

21/03/2023

https://www.facebook.com/photo?fbid=708869964572335&set=a.663154052477260

Astăzi și-a intrat în drepturi cel mai frumos anotimp

În credințele populare, o dată importantă pentru comunitate este cea care marchează echinocțiul de primăvară, momentul când ziua și noaptea devin egale.

Strămoşii noştri celebrau la echinocţiul de primăvară începutul Anului Nou agrar, din această străveche sărbătoare fiind păstrate o serie de ritualuri. Atunci se credea că ziua echinocțiului de primăvară poate influența practicile magice desfășurate cu această ocazie, fiind orientate spre sporirea fertilității cerealelor. Pentru aceasta, fetele puneau grâu în blidele cu apă, invocau ploile: „Cum crește grâul de verde și de sănătos în blidul meu, așa să fie în holdă de frumos“. Pe vremuri, când Anul Nou începe la 1 martie, se credea că forţele tainice ale naturii sunt în mişcare și aduc bine sau rău pentru oameni.

Din punct de vedere astronomic, echinocţiul din luna martie marchează începutul primăverii în emisfera nordică a Pământului, iar în acest an a avut loc la data de 20 martie. Termenul de echinox sau echinocţiu, cu provenienţă latină, se traduce prin noapte egală, în această dată durata zilei fiind aproape egală cu cea a nopţii în toate colţurile planetei.

Sursa: Calendarele poporului român, dr. Antoaneta Olteanu
Foto: Carte poștală, colecția Fond documentar a Muzeului de Etnografie Brașov

20/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid027Z4TpkXFyda8ph9xR1PMc9xkULUTom12pMrbEodbiFjFcDgw91ftSbfHgxNX7sPjl

17/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid0wkwxAmUM5WfUQAfuBkcdjBATwZsX7vKF5k4zABgwHpXg3bnhDRZ4ukUK9ubRkAsjl

15/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=704303961695602&set=a.663154052477260

Țesături și alesături ceangăiești

Țesăturile ceangăiești, mai ales cele împodobite prin alesături (hímes szőttesek), erau prezente în „casa curată”, în spațiul de reprezentare a vieții de familie în momentele ei importante.

Pe paturile înalte erau puse una sau două saltele de paie (străjace) cu capetele ornate și acoperite cu cearceafuri vărgate. Pe acestea erau așezate, în picioare, una sau mai multe rânduri de perne, zestrea fetelor de măritat. Dacă erau mai multe fete de măritat în familie, zestrea lor nu încăpea în patul mare, pe perete și în lada de zestre de lângă patul mare. La evenimente mai însemnate din familie se dona câte o alesătură mai deosebită și bisericii din localitate.

Produsele din cânepă, in și bumbac au constituit și o importantă sursă de câștig pentru gospodăriile săcelene. Printre mărfurile cărăușilor comercianți locali erau și pânzeturile și alesăturile. Pe lângă cele vândute la târgurile din Brașov, multe dintre acestea erau transportate în alte părți: pânzeturile de 50-100 de coți, cearceafurile, fețele de mese și ștergarele erau transportate și vândute în afara Carpaților, în târgurile din Muntenia. Cărăușii, pe lângă mărfurile produse în Brașov, transportau și țesăturile și alesăturile săcelene, care, astfel, au ajuns până la Constantinopol sau Viena.

În fotografie: Perne cu motive decorative (realizate la războiul de țesut sau cu dantele împletite ori croșetate) expuse la Muzeul Etnografic Săcele. Program de vizitare: joi-vineri, între orele 09.00-16.00.

10/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid02V14t8X2pxggQGUxw5asb712wrPruamwk56UzEaGWVWZg5676K27xs4WNUtnn5gbnl

09/03/2023

https://www.facebook.com/photo?fbid=699588345500497&set=a.663154052477260

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia

În Șcheii Brașovului, ziua de 9 martie este mereu așteptată cu nerăbdare pentru că este ziua în care toată suflarea creștinească se delectează cu un dulce specific acestei sărbători, numit mucenici sau, popular, măcinici. Și în Brașov a existat obiceiul băutului a 40 de păhărele de vin, în memoria Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, însă acesta n-a cunoscut o așa răspândire precum obiceiul servirii oaspeților și prietenilor cu o ceașcă sau un castron plin cu mucenici fierți.

Din mărturia unei vechi șcheience, Elena Bianca Purcărea, în Șcheii Brașovului mucenicii au fost mereu fierți în sirop de zahăr cu nucă. Mai există și așa-numiții ”mucenici moldovenești”, niște colăcei cu formă antropomorfă, făcuți tradițional din aluat de post, care se împart pe la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Dacă doriți să încercați rețela de mucenici cu zeamă, aveți nevoie de următoarele ingredinete: 200 gr.făină, 250 gr. nucă, 1 linguriță sare, 1 kg. Zahăr, 4 litri de apă, o sticluță de esență de rom, coaja rasă de la trei lămâi, 3 plicuri de zahar vanilat.

Mucencii sunt făcuți din aluat simplu, compus din făină de pâine, sare și apă. Aluatul este frământat și tăiat în opt părți, care apoi sunt rulate cu palmele pe masa de lucru până devin filiforme, ca sfoara. Aceste fire de aluat sunt tăiate în părți egale, lungi cam de șapte centimetri fiecare, apoi ele sunt petrecute una peste alta în așa fel încât să formeze, nu cifra 8 ca în alte părți, ci un peștișor care, în funcție de cât de reușit este, poate simboliza grafic cele două litere Alfa și Omega, dar și pe Iisus. Fiecare tavă de măcinci se dă la cuptor pentru 15 minute, la un foc mic (100-150 grade) mai mult pentru a se usca decât pentru a se coace. Apoi măcinicii sunt fierți într-un sirop cu nucă măcinată și diverse arome și se servesc în cești mari cu lingura de supă.

Sursa: ”Tradiții, obiceiuri și bucate alese din Șcheii Brașovului și Brașovechi”, Dr. Alexandru Stănescu

07/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=697779715681360&set=a.663154052477260

„Tună ger și ieși căldură, să se facă poamă bună!“

În primele zile din martie, când lupta dintre iarnă și primăvară e în toi, exista obiceiul ca țăranul român să rostească anumite cuvinte-descântec, pentru a dezlega vremea bună și pentru a avea roade bune peste an. Copiii ieșeau la soare și băteau cu bâtele în pământ, zicând: „Intră frig și ieși căldură, / Să se facă vremea bună / Pe la noi pe bătătură!” (Adrian Fochi, 1976). Iar bătrânii dădeau de trei ori cu toporul în pământ și ziceau: „Tună ger și ieși căldură, să se facă poamă bună!“ (Theodor Speranția, 1907)

Dacă doriți să aflați mai multe obiceiuri de primăvară vă așteptăm la Muzeul de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică, de la 9.00 la 17.00.

Foto: Clișeu pe sticlă, aproximativ 1920, Fond Documentar Muzeul de Etnografie Brașov

06/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid02NbCrWFxifTzvaSf5cJfiaAhj9gYFc5QX5zdfaQTJ54jPgFt1SZWn6xB3LEqeetkxl

03/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid01HPAR9ioJmdxiHMr4AfMygcgK5zqRQGFRUBGT2poSuT1RTJNpGVaJTBzHVGsJnJSl

02/03/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid0KG1bBE3CZzK3KFUKAoD2mjPThZHriESR2NL3fUurF6kTdDaj96h7E3U9k9iQUQzwl

01/03/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=692995026159829&set=a.663154052477260

Vine, vine, primăvara...

În vechime, ziua de 1 Martie era începutul anului, un prag simbolic, de intrare într-un alt timp și, ca orice început, această zi a adunat o serie întreagă de practici, credințe şi comportamente ritualice. Intrarea în noul an trebuia să te găsească sănătos, puternic, pregătit și protejat. Mărţişorul exact aceste funcţii le avea! Şnurul alb cu roşu însemna împletirea vieţii cu lumina, roşul simbolizând viaţa, vitalitatea, tinerețea și, totodată, căldura, iar albul, puritatea şi lumina. Acest fir de mărțișor reprezenta năzuințele omului și credința că va oferi purtătorului puteri în plus.

Fetele îl purtau întotdeauna în jurul gâtului, având prinsă câte o monedă de aur sau argint. La fetele nemăritate şi la cele tinere, Mărţişorul îndeplinea și un ritual de fertilitate. Copiii purtau mărţişorul pe încheietura mâinii drepte, femeile căsătorite sau cele mai în vârstă îl purtau ascuns pe sub cămaşă, prins în talie, pentru a le proteja. Bărbaţii purtau totdeauna mărţişorul la vedere, pe căciulă sau la pălărie.

1 Martie este și ziua Babei Dochia, întruchiparea timpului care a îmbătrânit şi care trebuie să se lupte cu timpul cel tânăr; este simbolul disputei dintre nou şi vechi, dintre iarna care trebuie să plece şi primăvara care trebuie să învingă prin forţa căldurii sale. Se spune că Baba Dochia are douăsprezece cojoace, șase rele (șase zile friguroase) și șase bune (șase zile frumoase). Există încă obiceiul ca fiecare să își aleagă câte o zi și, după cm va fi timpul în acea zi, așa va fi și inima lui tot anul, așa îi va merge. Se spune că dacă în zilele Babelor ninge și este frig, atunci și primăvara va fi friguroasă și furtunoasă, iar dacă la 1 Martie, când este ziua Babei Dochia, este timp frumos, atunci primăvara și vara vor fi frumoase.

28/02/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=692166509576014&set=a.663154052477260

”Școala Altfel” la Muzeul de Etnografie Brașov

În toate filialele muzeului, dăm startul ghidajelor și atelierelor interactive pentru copiii care, în aceste zile, desfășoară activități în cadrul programului ”Școala Altfel”. Mulțumim cadrelor didactice pentru interesul manifestat, pentru entuziasmul și profesionalismul cu care au răspuns invitației noastre sau au venit în întâmpinarea programelor pe care le-am pregătit.

Cele mai așteptate sunt atelierele de pictură pe lemn, în cadrul cărora cei mici vor deprinde abilitatea de a picta modele tradiționale pe care le întâlnim frumos reprezentate mai ales pe mobilierul vechi. Și pentru că Ziua Mărțișorului și Ziua Femeii bat la ușă, am ales ca suport al exprimării creativității o inimă din lemn pe care cei mici o pot dărui celei mai importante femei din viața lor: mama, bunica, sora etc.

"Școala altfel" este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socioemoționale în rândul copiilor, iar Muzeul de Etnografie Brașov, prin evenimentele înscrise în Programul acțiunilor culturale anuale prin Programul de pedagogie muzeală, contribuie din plin la misiunea sa educativă.

27/02/2023

https://www.facebook.com/etnobrasov/posts/pfbid02MZ8oc7buThybuUwRRF4RTjeX1wwxXnppgguLE4FGFP5ZYcSAhi4qJXuJHMTZp52tl

23/02/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=687997356659596&set=a.663154052477260

Dragobetele invită fetele la Muzeul de Etnografie Brașov

”Dragobetele invită fetele la muzeu!” în data de 24 februarie 2023, când cel supranumit Năvalnicul vestește renașterea naturii. Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea sărbătoresc ziua lui Dragobete cu vizite gratuite pentru îndrăgostiți.

Povestea sărbătorii dragostei la români, care își are rădăcinile în tradițiile vechi, în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii, se va împleti cu mesajele transmise prin expozițiile temporare organizate în spațiile muzeale: ”Găteala capului la sașii din sud-estul Transilvaniei” (Muzeul de Etnografie Brașov), ”Lemn și om – o poveste de viață din Brașov și sud-estul Transilvaniei” (Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului), „Tradiții și costume din Dăișoara” (Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea) și ”Fascinanta întâlnire în Basarabia cu urmașii mocanilor săceleni” (Muzeul Etnografic Săcele).

În credința populară se spunea că cine ținea această sărbătoare era ferit de boli, iar gospodarii aveau un an îmbelșugat, motive în plus de a răspunde invitației Muzeului de Etnografie.

23/02/2023

https://www.facebook.com/photo/?fbid=687915173334481&set=a.663154052477260

Săptămâna albă în Șcheii Brașovului

Suntem în Săptămâna albă și ne pregătim de Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui. ”Să trăim o dată și bine!”, cu acest motto încep însemnările etnografului George Pitiș despre perioadele de post în Șchei, pe care le împărțea astfel: Postul Paștelui, Postul de Sânchetru, Postul de Sfânta Maria și Postul Crăciunului. Dintre acestea, cel mai important îi părea Postul Sfintelor Paști, pentru că în această perioadă erau și alte sărbători creștine însemnate, care erau însoțite de ritualuri, superstiții și de prepararea unor mâncăruri specifice (măcinicii, scoverzile, croapfânele, coliva Junilor etc.).

La lăsatul postului, lumea renunță întâi la bucatele cu carne, deși unii mai consumau carne și în Săptămâna albă, numită și Săptămâna brânzei, fiindcă se putea mânca de harț chiar și în zilele de post (miercuri și vineri).
La lăsatul postului de brânză, se făceau Măscăricii, o activitate care consta în faptul că tinerii și copiii din cartier își puneau pe ei zdrențe și măști menite să-i facă greu de recunoscut (unii își lua chiar haine de femei, iar fetele haine de feciori) și, travestiți în acest fel, colindau prin cartier în grupuri mici de prieteni, vizitând casele din vecini unde erau întâmpinați cu scoverzi, plăcinte cu refrec și croapfâne. Fără a fi un carnaval, Măscăricii constituie un eveniment prin care comunitatea celebra intrarea în perioada de post, prin exacerbarea libertății și a veseliei, după care urma o lungă perioadă de sobrietate și abstinență (în vremurile vechi, Postul Sfintelor Paști nu era de șapte săptămâni, ci de nouă, însă ultimele două au fost transferate în perioada verii, pentru a ușura ținerea postului pascal și pentru a oferi o mai mare însemnătate Sărbătorii Sfintei Marii din 15 August).

Sursă text: ”Tradiții, obiceiuri și bucate alese din Șcheii Brașovului și Brașovechi”, dr. Alexandru Stănescu

Foto: Plăcintă cu refrec - se pregătea tot în Săptămâna albă în Șcheii Brașovului și în Șaptesate (unde s-a păstrat până astăzi obiceiul de a o face la ocazii și, mai ales, la ”Balul plăcintelor” organizat de asociațiile care păstrează și promovează tradițiile mocanilor săceleni).