06/03/2022
CITY BREAK ISTANBUL - 28 nov - 1 dec 2021
Era o vreme cand (aproape) toti cunoscutii mei povesteau despre vacantele lor mega-reusite in Turcia sau Grecia si despre toate minunatiile de acolo. Eu, chiar daca nu ma puteam plange in ceea ce priveste calatoritul, pur si simplu nu aveam vacante atat de “traditionale” incat sa vizitez aceste destinatii atat de la indemana si mai ales atat de la moda printre romani.
Dar iata ca a venit si vremea mea. In timp ce Grecia e inca pe lista, in Turcia am fost atat la all inclusive (intr-o vacanta despre care voi povesti cand i-o veni randul), cat si in Istanbul intr-un city break DIY. Acest weekend prelungit este de fapt principalul motiv si obiectiv al acestei postari.
Recunosc ca interactiunea cu turcii mi-a oferit de fiecare data niste revelatii despre comportamentul si dinamica noastra, a romanilor. Si mai recunosc si ca tot ceea ce voi povesti nu este intr-o cheie de mega incantare si entuziasm, dar poate e datorat si sezonului lipsit de verdeata in care am vizitat acest oras si furtunii care ne-a dat peste cap aproape o zi din vacanta.
Dar, sa incepem cu inceputul. Ne-am cazat la Acacia Mansion Hotel, un hotel mic, dragut si cu personal amabil, aflat fix in centrul orasului, ceea ce intr-un city break este esential pentru ca te ajuta sa optimizezi putinul timp pe care il ai la dispozitie pentru a explora cat mai in detaliu orasul.
Istanbulul este un oras foarte mare, dar in care ca turist nu trebuie sa te plimbi pe distante foarte mari pentru a vedea principalele obiective turistice: Hagia Sofia, Moscheea Albastra si Palatul Tokapi. Pe mine personal m-au impresionat Hagia Sofia vazuta de afara la asfintit si Palatul Tokapi, cu toate incaperile lui cu teme diferite, foarte atent si minutios ornamentate.
De aici, la o distanta ce poate fi parcursa pe jos fara probleme intr-o plimbare de 30-45 de minute este turnul Galata de unde poti admira Istanbulul in toata splendoarea lui. La intoarcere, ne-am tras sufletul si ne-am imbunat stomacul la una din terasele de pe malul Bosforului de sub podul Galata. Aceasta este o experienta foarte… interesanta sa spunem deoarece podul Galata este impanzit de undite si in timp ce mananci mai apare in fata ta cate un peste nefericit zvarcolindu-se in acul vreunui pescar.
Intre Grand Bazar si Bazarul de mirodenii pot spune cu mana pe inima ca il prefer si il recomand pe cel de mirodenii, care e mai nou si cu tarabe si magazine mai ingrijite si mai frumos oranduite. Cand am plecat din Grand Bazar eram atat de ametita incat parca numai ce cazusem dintr-o Pinata careia ii facusera felul o droaie de copii zgomotosi. Sigur, e de mentionat aici si ca intre Bazarul de Mirodenii si Grand Bazar a inceput furtuna. Pe drum, printre toate magazinele, magazinasele si casele…toate cu acoperisuri extrem de subrede, parea ca vine apocalipsa. Razvan a fost pregatit din punctul asta de vedere cu saci de gunoi (fie vorba intre noi, traiasca cel care i-a inventat pentru ca cel putin in familia noastra sunt folositi intr-o gramada de imprejurari). Furtuna a durat cam jumatate de zi, motiv pentru care am ales sa vizitam Venezia Mega Outlet, un mall undeva spre periferia Istanbulului. Cum va avertizam, acest city break nu mi-a oferit foarte multe motive de uimire si incantare. Vizitele la mall reprezinta unul dintre motive. Nimic nu ma frustreaza mai tare decat cumparaturile ca obiectiv turistc. Astfel incat, cu toate gondolele lui, nici acest mall nu m-a impresionat foarte tare, drept pentru care am stat vreo doua ore plimbandu-ma si asteptand restul grupului sa termine shopingareala. Si ca sa fie treaba treaba, la intoarcere am petrecut vreo ora in statie, tot in ploaie, pentru ca nu mai aveam bilete de tramvai si nici cash…iar aparatul de bilete nu accepta decat…exact…CASH. Iar bancomatul era la mama naibii.
Acelasi sentiment de neimplinire turistica l-am avut si la Mall of Instanbul, unde recunosc ca am cedat si eu ispitei cumparaturilor pentru ca la asa preturi efectiv nu am avut cm altfel. Partea buna e ca aici Razvan s-a desfasurat si s-a intors acasa cu vreo 3 pungi mari de haine.
O experienta pe plus de data aceasta a fost croaziera cu cina si spectacol pe Bosfor. Serviciile pe barca pe care am fost noi nu au fost wow, dar spectacolul in sine si apoi dansurile de d**a au facut toti banii. Nu am mai dansat asa de fooooaaarte multa vreme. A se mentiona aici ca mai totul e pe baza de manele, dar na…cine mai face nazuri d**a doi ani fara nicio petrecere de adulti?
Partea asiatica a Istanbulului este interesanta si nu prea, in sensul in care vezi cm traiesc efectiv localnicii, insa fara niciun obiectiv turistic impresionant (sau cel putin asta ni s-a spus cand am intrebat ce putem vizita acolo).
Spuneam la inceput de revelatiile pe care le-am avut vizitand Turcia. Cand ma plimbam pe acele strazi, imi dadeam seama de unde ne vin noua haosul si dezordinea cu toate tarabele si magazinele aglomerate, claie peste gramada, mizeria, strazile neasfaltate si neingrijite si oamenii prietenosi, dar extrem de obositori. Era un peisaj extrem de familiar, care ma ducea cu gandul la Romania mea din copilarie, cand inca nu ne reeuropenizaseram. Grand Bazar era fix bazarul meu de la Calarasi, dar cu acoperis mult mai frumos si de cateva sute de ori mai mare, evident. Strazile ca cele din Bucuresti de dinainte de 2000, ba chiar ca cele din Doi Moldoveni, cartierul meu de acasa (ceea ce e de rau, va spun). De asemenea, toata dorinta asta de a profita de pe urma turistilor si de a cere preturi cat mai mari ori de cate ori se iveste ocazia seamana cumva cu senzatia pe care o am si la noi la mare deseori.
E clar ca cei 400 de ani de dominatie otomana ne curg inca prin vene din multe puncte de vedere.
CUM NE-AM GOSPODARIT
Avion – 700 lei 2 persoane cu Pegasus Airlines
Hotel – 500 lei
Bani de buzunar – 500 eur
Shopping – fara numar, nu se contabilizeaza
DE NERATAT
Croaziera pe Bosfor
Palatul Tokapi
DISCLAIMER: Aceasta este povestea noastra si acestea sunt impresiile mele de acolo. NU este un review platit.