De vizitat prin Dobrogea

31/03/2024

Cetatea Capidava !
Intrare Adulți 10 lei
Elevi 2.5 lei

24/07/2023

☀️ Litoralul nostru este superb, plin de locuri unice, indiferent de tot ce auziți pe la tv. Trebuie doar să îi găsești și să îi respecți frumusețea, să te bucuri de ea, în perfectă comuniune cu natura și ceilalți...

10/01/2023

Cetatea Enisala

07/01/2023

Iacobdeal, lacul de smarald al Dobrogei
Lacul Iacobdeal, Turcoaia sau ”La fântâna” cm mai este denumit, atrage, în fiecare an, foarte mulți turiști. Situat în județul Tulcea, în apropierea localității Turcoaia, lacul a devenit o atracție, atât datorită poziționării sale, cât și a culorii de smarald a apei.
Iacobdeal este un lac antropic, care are o adâncime de aproximativ 20 de metri. El s-a format într-o veche carieră de granit, care a fost exploatată în trecut și este înconjurat de pereți înalți, cu o textură frumoasă din granit.Dinamitarea uneia dintre galerii a făcut ca acea cuvetă lacustră să inunde lacul și astfel s-a creat Lacul Turcoaia sau Iacobdeal. Culoarea de smarald a lacului și limpezimea apei creează o imagine inedită”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Marius Lungu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.

Legenda Lacului Iacobdeal

Cele mai frumoase obiective turistice din Dobrogea au și o legendă, astfel că nu se putea să nu aibă și Lacul Iacobdeal una. Potrivit acesteia, Iacob a fost un bărbat care locuia în localitatea Turcoaia, de la poalele dealului. Turcii i-au furat nevasta și el a devenit haiduc, singurul lui scop fiind să îi omoare pe toți musulmanii care îi ieșeau în cale. Se spune că pe vremuri, locul în care acum este Lacul Iacobdeal se numea ”Dealul încurcat” sau Sesenbair, care, probabil, era împădurit. Acolo s-a ascuns Iacob când turcii, supărați, au pornit pe urmele lui. Într-un final l-au prins pe haiduc, iar numele dealului îi poartă acum numele.
Dealul, care are o înălțime de peste 300 de metri s-a numit și Muntele lui Carol I. Pe vârful din granit a fost montată în 1902 și o placă comemorativă, după ce, primul-ministru de la acea vreme, Dimitrie Sturdza a urcat dealul când avea 70 de ani.

Acum, majoritatea turiștilor urcă dealul cu mașinile, pe un drum pietruit, de exploatare, până la lac.
”Dacă veți merge în zona Turcoaia, în apropiere de localitatea Greci, în N-V-ul Dobrogei și veți pătrunde în acel loc, nu veți avea nicio secundă impresia că vă aflați într-un sector cu o altitudine de 150-200 m.
Când vorbim de această înălțime, ne gândim la o câmpie cu un relief neted, în timp ce aici avem un relief semeț, iar forma și culoarea lacului ne dau impresia că ne aflăm într-o zonă mult mai înaltă, într-o zonă glaciară. Probabil, dacă am fi teleportați acolo și nu am ști unde de aflăm, nici nu am putea ghici unde suntem și am crede că suntem undeva, la munte”, a precizat pentru Discover Dobrogea, profesorul Marius Lungu.

07/01/2023

Diferențele de culoare la vărsarea Dunării în Marea Neagră

Diferența de culoare dintre cele două tipuri de apă, care apare la vărsarea Dunării în Marea Neagră, nu reprezintă un fenomen rar și nici o magie. Cu toate acestea, însă, mulți oameni au impresia că fotografiile realizate la gurile de vărsare sunt prelucrate și că, în realitate, este imposibil să arate așa. Pentru a afla mai multe informații despre acest fenomen am discutat cu un biolog și cu un ghid din Delta Dunării, care au explicat pentru Discover Dobrogea, de ce este atât de vizibilă întâlnirea celor două ape.
Spectacolul vizual oferit la vărsarea Dunării în Marea Neagră nu poate fi văzut oricând, oricum și în același loc.
”Totul depinde de debitul Dunării. Dacă este mai mare, această diferență de culoare apare mai departe, în larg, iar dacă debitul este mai mic, așa cm se întâmplă acum, de exemplu, este mai vizibil și aproape de țărm.

Este vorba despre două categorii de apă, cea marină, care are o salinitate mare și cea fluvială, care este dulce și are încărcătură planctonică și de sedimente, de aceea este mai verzuie.

Cele două tipuri de apă au și temperaturi diferite, astfel că, fizic, nu se pot amesteca. Apa Dunării, fiind mai caldă, mai proaspătă și mai încărcată organic, generează și o încărcătură de fitoplancton în mare, de aceea este verde. Apa mării, în schimb, se oglindește cu cerul, este mult mai densă și nu se amestecă. Practic, apa dulce a Dunării rămâne la suprafață, iar cea sărată stă la adâncime.

07/01/2023

Tropaeum Traiani, monumentul dedicat lui Marte, zeul Războiului

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.
Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata romană condusă de Traian, împotriva geților și aliaților acestora. Este un edificiu impresionant, despre care Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări arheologice la Adamclisi, a spus despre monument că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.
Construcția triumfală Tropaeum Traian reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din toată zona lumii romane imperiale. A fost un simbol al Romei antice, care dorea, în acest mod, să impresioneze populația locală.
Autorul proiectului este considerat Apolodor din Damasc, un colaborator apropiat al lui Traian, arhitect care a participat la războaiele dacice. Tot el a realizat și drumul săpat în stânca de la Cazanele Dunării și podul de la Drobeta.
Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.
Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.
Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat, a fost unul dintre cele mai importante centre economice, politice și religioase din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia Minor.
Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important.

07/01/2023

Muzeul de la Topalu, cea mai valoroasă colecție de artă din mediul rural românesc

Situată pe malul Dunării, într-o zonă foarte pitorească din județul Constanța, comuna Topalu găzduiește Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă”, unde întâlnim cea mai impresionantă colecție de artă din mediul rural românesc. Mulți turiști și constănțeni merg la Cetatea Capidava, dar puțini știu că, la 7 km de aceasta, există Muzeul de Artă din Topalu, unde pot admira o colecție foarte valoroasă de tablouri și sculpturi ce poartă semnături ale celor mai valoroși artiști din România.
Colecția ”Dinu și Sevasta Vintilă” este formată din 228 de opere de pictură, sculptură și grafică, pe care doctorul Vintilă le-a donat comunității, în anul 1960.
Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu este singura instituție de artă din mediul rural din România, de acest fel. Aici sunt expuse 228 de lucrări originale de pictură și sculptură și cuprinde întreaga școală de pictură românească.
”Muzeul găzduiește opere ale celor mai importanți creatori români: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Paladi, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han și mulți alții. Avem și pictură contemporană, tablouri semnate de Ion Bițan, Crăciun, Almășan, Ciucurencu și Piliuță.
Mulți turiști ajung la Muzeul din Topalu din curiozitate și rămân plăcut surprinși să vadă un muzeu cu lucrări atât de valoroase, în mediul rural.

07/01/2023

Cetatea Capidava

Pe lista de atracții turistice din Dobrogea este, desigur, Cetatea Capidava. Monumentul istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos.
Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.
Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.
”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.
În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.
Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie

07/01/2023

Biserica îngropată de la Istria

În apropierea cetății, în satul Istria, turiștii pot vizita Biserica îngropată, un edificiu care are o vechime de 165 de ani și o arhitectură deosebită. Lăcașul de cult a fost construit după numeroase intervenții făcute de creștinii bulgari la autoritățile turcești de la Babadag. Pentru ridicarea bisericii au fost folosite soluții ingenioase de construcție la acea vreme, atât din punct de vedere arhitectural, cât și pentru a avea o acustică mai bună.
Lucrările la lăcașul de cult au început în anul 1857 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Pardoseala frumosului edificiu vopsit în alb, se află la un metru sub pământ, iar pereții au o grosime de 90 cm.
Pentru a construi Biserica îngropată, piatra folosită a fost adusă de la zidurile Cetății Histria, care nu fusese descoperită la acea vreme de către arheologul Vasile Pârvan.
Deoarece Biserica îngropată de la Istria este unică, veche și foarte frumoasă, ea a fost inclusă pe lista monumentelor arhitectonice de mare importanță.

Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu faţada în stil oriental turcesc, cu trei arcade.

07/01/2023

Cetatea Histria, cel mai vechi oraș din România actuală

De pe lista de atracții turistice din Dobrogea, nu lipsește Cetatea Histria. Histria greco-romană, cel mai vechi oraș din România actuală, a funcționat neîntrerupt aproape 1300 de ani.
Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cm îi spuneau grecii. Se spune că în perioada în care a fost întemeiată colonia milesiană la Histria, cursul Dunării era diferit. Unul din brațele sale, care astăzi este colmatat, trecea pe lângă Histria. Chiar și Herodot a localizat gura de vărsare a Dunării în apropiere de locul în care coloniștii din Milet fondaseră cetatea.
La Histria, pe 60-67 de hectare cât a avut inițial acest oraș, se preconizează că au trăit, în primele secole de la fondarea cetății, aproximativ 25.000-30.000 de locuitori. Era un oraș excepțional, de cultură și civilizație grecească, inclusiv în perioada romană timpurie.
Arheologii au descoperit în incinta Cetății Histria, 5 biserici. Dintre acestea, cea mai importantă este basilica episcopală, construită în sec. VI d.Hr., în perioada împăratului Iustinian. În timpul cercetărilor arheologice, au fost găsite o serie de obiecte de cult în cele 5 biserici de la Histria.

07/01/2023

Cheile Dobrogei, cele mai vechi chei din România

Una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Dobrogea, Cheile Dobrogei, le oferă vizitatorilor un peisaj spectaculos. Vechimea și importanța recifilor jurasici de vârstă paleozoică, sunt foarte apreciate de geologi.
Mulți iubitori de natură ajung la Cheile Dobrogei, iar această atracție turistică este impresionantă prin faptul că oferă un peisaj carstic uluitor, cu numeroase sectoare de chei, care au o vechime de aproape 2 milioane de ani.
Cheile Dobrogei au cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică – Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei.

Masivul geologic Cheia este declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia.

26/12/2022

Meleaguri Dobrogene !

13/02/2022

Plaja 23 August

30/01/2022