ILVA MICA

18/03/2024

Muncitor in agricultura di pe Ilvei...Tot respectu'...

18/03/2024

Frumos de citit...eu am ris de mo durut burta...:)

"Orient Express" de Ilva Mică.

Vechiul tren personal de pe o rută din nordul ţării a fost schimbat cu metroul de suprafaţă din Paris. Unii săteni zic şi acum că ăsta nu e trenul lor, ci "acceleratu'".

Într-o atmosferă de vis, în urmă cu aproape un an, metroul de suprafaţă din Paris, Franţa, şi-a făcut apariţia pe ruta Ilva Mică - Câmpulung Moldovenesc, ce leagă judeţele Bistriţ a-Năsăud şi Suceava. Rama electrică Z6100 - un fel de „Terminator 2“, mai evoluat decât trenul personal românesc tipic, deşi e fabricat de prin anii ’60 - a ţiuit scurt şi a tras în gară la Vatra Dornei, aşteptând să urce călătorii.

Bătrânele din satele din jur care duceau zilnic cu „Personalul“ lor schingiuit - denumit de mulţi, strategic, „Trenul foamei“ - sacoşe din rafie, saci, respectiv pungi cu legume şi fructe la piaţa oraşului s-au oprit pentru o clipă, bulversate. Au urcat timid în vagoanele din inox, au admirat „tablourile“ din interior cu reclamele originale, în franceză, la Orient Express şi au tras scurt o concluzie: „Nu ne urcăm, că e acceleratu’“. După câteva explicaţii de genul: „Hai, măi, omule, că pleacă, e personalul, dacă-ţi zic!“, venite din partea „naşilor“, au pornit către satele-halte spre capul de linie Ilva Mică. Printr-un peisaj à la România şi cu manele duduind duios în difuzoare.

Pe metroul reprofilat în tren personal, bătrâna Sabina, din localitatea Coşna, întreţine un mic conflict de generaţii cu tânăra Paula, consăteancă de-a ei. Paula nu pricepe cm bătrâna Sabina trăia pe vremuri. Bătrâna Sabina încearcă să exemplifice de ce era totuşi mai frumos prin anii ’40, ai copilăriei ei. Unu la mână: îşi făcea singură hainele din in. Doi la mână: se mânca mai sănătos. Trei la mână: parcă erau şi oamenii mai cumsecade. Acuma, nici cu lemnul nu le mai merge prin zonă, nici cu animalele. Ca să nu mai vorbim de lapte.

Părerile tari şi argumentate ale doamnei Sabina sunt repercutate şi asupra trenului ăstuia adus tocmai de la Paris. Nu o fi dânsa o navetistă tipică pe ruta asta, dar a mai fost cu „Trenul foamei“ la viaţa ei. Şi când era „jale“, murdar şi friguros, şi, mai nou, de când scrie în franceză „Attention!“ pe uşă, când coboară.

Îşi potriveşte basmaua mai bine sub bărbie şi-şi descrie primul contact cu metroul de suprafaţă parizian. El sclipea uşor în soarele după-amiezii, ea urca de la Vatra Dornei. „Tare mi-o plăcut! Am zis că e accelerat, intercity! Am dat să cobor! Da’ mi-a zis naşul că e personalul de Ilva Mică. M-am mirat, am zis că numai la oraş bagă aşa ceva. S-o schimbat şi băncile şi vagonul e curat, altfel“, zice Sabina. Nu, cu siguranţă că nu mai e „Trenul foamei“ pe care-l ştia ea că opreşte în Coşna.

De alături, Paula e ceva mai reticentă. La urma urmelor, ea a trecut prin ţara de origine a trenului şi ştie următoarele lucruri: „Am fost puţin în Franţa. La ce trenuri au acolo, ăsta e nimic! Pentru francezi, trenurile astea-s numai bune de aruncat“. Pe undeva pe la Floreni urcă în personal o gaşcă de băieţi veseli. Scot câteva sticle şi încep să amestece afinată cu votcă. Mai curge pe jos, da’ n-ai ce-i face. Maftei e un fel de lider. Zice că ei sunt lucrători la calea ferată şi sunt călători fideli ai trenului ăstuia. O parte sunt totuşi destul de afumaţi cât să nu mai poată, fizic, vorbi.

Unul dintre ei e totuşi revoltat de noua achiziţie a CFR. „De ce nu se dă de lucru la românii noştri? De ce să aducă tren de la franceji? Că n-are Guvernul României? Şi mie să-mi scrie, cm scria aicea «assiez fenetre, fenetre», în franceză? Că io ştiu, că am făcut la şcoală franceză! De ce?“, spune nervos. Sare Maftei de alături să-l aline: „Lasă, lasă!“, pe un ton matern, de parcă-l ştie bine când se aprinde aşa şi cine ştie ce urmează să facă.

E deja noapte. Personalul „franţuzit“ pare că se târăşte spre următoarea staţie, Leşul Ilvei. Brusc, atmosfera se încălzeşte de la altceva decât de la caloriferele trenului parizian: „Pentru toţi băieţii din Certeze“, se aude din difuzoare. „Pe ce se duc banii mei/Pe muzică şi femei/Dar nu-i bai, că am câţi vrei“. O manea dedicată „lui Radu şi jumătatea lui“. „Jumătatea lui.“ „Jumătatea lui“, „Jumătatea lui“…

COSTURI „Trenul din Franţa“ face 700.000 de euro

Automotoarele Z6100 au fost folosite în Franţa în special pe rutele periferice din Nordul Parisului - „banlieue Nord“. Producţia lor a început în anii ’60, odată cu electrificarea reţelei feroviare din zona de nord şi au înlocuit vechile locomotive cu aburi 141 TC în 1970. Poreclite de lucrătorii feroviari francezi „micuţele gri“, trenurile Z6100 au început să fie scoase din circulaţie în urmă cu doi ani. În România au ajuns să fie folosite după ce au fost reabilitate la Remarul Cluj-Napoca. Aşa se face că aceste „metrouri de suprafaţă“, folosite cândva pe rute ca Paris - Crépyen-Valois, au ajuns să treacă acum prin localităţi cu nume pitoreşti precum Floreni, Coşna, Grădiniţa, Lunca Ilvei, Leşu Ilvei sau Strâmba.

Metrou în Paris, tramvai pe Coasta de Azur

În momentul de faţă, în România, circulă pe rute scurte 20 de astfel de automotoare. Ele au fost achiziţionate cu 700.000-800.000 de euro bucata, în tranşe, întinse pe ultimii trei ani. „Acum trei ani a existat un program de achiziţionare a mai multor astfel de automotoare, însă fondurile au rămas blocate. De asta am luat numai 20 de bucăţi. Motivul pentru care le-am achiziţionat este că la noi se consumă foarte mulţi bani pe locomotivele care tractează trenuri de doar două-trei vagoane. De asta am cumpărat automotoarele astea din Franţa şi le-am băgat prin zone ca Braşov, prin Secuime. Mai sunt şi la Iaşi, Suceava. Ele au circulat în zona Paris multă vreme şi, ca tramvai, pe Coasta de Azur. Erau trenuri pentru navetă, care făceau legătura dintre gările din Paris şi periferia oraşului. Francezii nu prea le dădeau atenţie. Adică erau cu scaunele murdare, lucruri din astea, însă la noi sunt foarte bune. Până şi Bulgaria are vreo 80 de bucăţi, aşa că am vrea şi noi să achiziţionăm mai multe“, a explicat Cătălin Iosub, directorul Departamentului Tracţiune din cadrul CFR Călători.

"Am zis că e accelerat, intercity! Am dat să cobor! Da’ mi-a zis naşul că e personalul de Ilva Mică. M-am mirat, am zis că numai la oraş bagă aşa ceva. S-o schimbat şi băncile şi vagonul e curat, altfel.", Sabina, localnică din Coşna

EVALUARE „Îs bune, dar au scaunele cam tari“

Imediat după ce trenurile din Franţa au fost mutate pe rute de tren personal în România, impiegatul Dănilă a rămas uşor şocat de un documentar de pe Discovery: a văzut cm trenuri exact ca ăsta s-au ciocnit în Franţa. „O rămas unul fără frâne. Dimineaţa, când mergeau toţi la serviciu. Şi era o garnitură la peron care aştepta să plece. Teoretic, aveau un sistem de comunicare prin staţii şi, dacă avea vreun mecanic ceva probleme, ceva urât, transmitea prin staţie. Şi toate celelalte se opreau, ţiuiau. Da’ atunci nu s-a anunţat sau ceva. Şi era un nor de praf!!!“, spune, zbuciumat, ceferistul. Ştie că-s făcute de prin anii ’60. Dar tot „îs bune, că e căldură pe ele“.

„Numai că nu-s pentru distanţe mari. O băgat unul pe ruta Iaşi-Vatra Dornei, dar coborai ţeapăn, că nu poţi trage scaunul. Că dacă-s de la metrou, cât poţi să mergi? Cu metroul mergi juma’ de oră maxim, de la un cap la altul al linei“, explică Dănilă.

Daniel Corduş, mecanicul trenului personal, spune însă că metroul pe care îl conduce acum e uşor de manevrat şi mare lucru n-are ce să-i facă. „Am programată viteza. Am diverse programe şi nu trebuie să mai urmă resc viteza tot timpul. Îs bune pentru drumuri scurte, dar nu-s prea comode, că scaunele-s tari. Şi-s mai econome, că au un singur motor“. Alături are un CD-player. Zice că nu prea pune el muzică. Se teme de-un control. Vorba aia, e muzică „fără drepturi de autor“.

Agitaţie ca pe vremea „Săgeţii“

Personalul cu pricina „e păstorit“ de doi „naşi“. Unul e Nicolae Mândrilă. „Merge liniştit, nu-i zgomot, au o mică problemă cu uşile, că faci sală de sport până le deschizi. Da’ ele-s călduţe. Dar, na, vă daţi seama, dacă francezii în ’68 mergeau cu astea, noi mergeam cu locomotivă cu aburi“, face puţină reclamă Mândrilă. Spune totuşi că şi ei, ditamai ceferiştii, s-au mirat când au văzut aşa tren pe aşa rută.

Acuma nu-i aglomeraţie mare pe el. Merg elevii care fac naveta, ceva bătrâne mai gătite, cu treabă „la oraş“. Dar au avut ceva probleme când s-a „dat drumul“ la trenul franţuzesc. Îşi aminteşte că reacţionau călătorii cam aşa cm au făcut-o „când au băgat Săgeata“. Prima dată se agitau prin vagoane crezând că e clasa I, să nu cumva să se aşeze pe locurile „boierilor“. „Şi le ziceam, staţi, mă, liniştiţi, că ăsta-i personal. Dacă noi am avut un şoc, ce să mai zicem de ei… Da’ acuma s-au învăţat“.

Mândrilă trage speranţa că, într-o bună zi, toate trenurile personale de prin Suceava ar putea fi schimbate ca acesta. Treptat, treptat, metroul de suprafaţă din Paris se va grăbi către destinaţia Dornişoara, de exemplu. Şi poate, speră toată lumea, va fi schimbat şi „Scorpionul roşu“: un celebru Personal Vama - Moldoviţa, de la care, dacă circuli des, „poţi să faci Parkinson“ de la zguduituri, glumeşte ceferistul.

15/03/2024

Venit Primar,ILVA MICA...10000 Euro...in doi ani s-a dublat...pe luna dar si pe pamint... (no fain ii)...:)

15/03/2024

15/03/2024

Iloani ge frunce....:)

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria şi Consiliul Local Ilva Mică, Centrul Judeţean pentru Cultură, Asociaţia Produs în Bistriţa-Năsăud au derulat, timp de două zile, evenimente pentru toate gusturile și vârstele, în Parcul din Văleni, la 470 de ani de la prima atestare documentară.
Duminică a fost paradă pe traseul Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – Parcul din Văleni, Ilva Mică, în care au fost oameni în costume populare, alături de conducerea primăriei şi Virginia Linul, deschidere oficială și moment muzical cu Cimpoierii din Transilvania. Apoi reprezentație cu Teatrul de păpuși Peter Pann, moment muzical cu Fanfara Rodna, ateliere de creație/ meșteșugăreşti Produs în Bistrița-Năsăud, microrecital Cimpoierii din Transilvania, moment muzical cu Fanfara Rodna, Teatrul de păpuși Peter Pann, atelier ”Trăistuța cu flori de leac” – Ilie Hoza și WildLife.RO, micro-recital folk & pop-rock - Marius Muntean & Ilie Siminic, recital folk cu Florin Săsărman, Borzos Sorin, Paul Gogancea, Dani Nasaudean, toate în coordonarea directorului Elena Bărbos, Produs în Bistrița-Năsăud.
Luni, a fost o gală a folclorului cu invitaţi deosebiţi: Alexandru Pop şi Sava Negrean Brudașcu, alături de Ansamblul Folcloric Profesionist „Dor Românesc” ( Soliști: Domnica Dologa, Mirela Petruș, Anuța Motofelia, Nicolae Cioancă, Cristina Retegan, Ioachim Spân, Anamaria Marti, Veronica Bălan), dirijor Horațiu Cigu, coregraf Adrian Pașcu. Nu au lipsit nici ansamblurile din zonă: Ansamblul Folcloric „Someș-Ilva” din Ilva Mică şi Ansamblul Folcloric „Măgureanul” din Măgura Ilvei, coordonate de Simion Buia, şi oaspeţi din Vorona, judeţul Botoșani, Ansamblul Folcloric „Codrulețul”, coordonator Sergiu Dascălu. Evenimentul a fost coordonat de managerul Centrului Judeţean pentru Cultură – Alexandru Pugna şi prezentat de scriitorul Menuţ Maximinian.
Pe tot parcursul celor 2 zile a fost un Târg meșteșugăresc și de produse locale – Produs în Bistrița-Năsăud, un punct de gastronomie locală Elena din deal Punct Gastronomic Local”, terasa MUSAI - bere artizanala și vinuri din arealul viticol Lechința.
Alături de primarul Aurel Horea şi viceprimarul Ilie Muşină au fost preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, deputatul Bogdan Ivan, vicepreşedintele CJ – Camelia Tabără, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură – Alexandru Pugna, oaspeţi din Franţa, în frunte cu primarul Christophe Pierreton din Barby.
„La prima ediție a zilelor comunei, parada, fanfara, atelierele de creație, teatrul de păpuși, recitalul de folk au făcut deliciul celor adunați, cu mic, cu mare la această sărbătoare. Felicitări domnului, Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud pentru modul în care se implică de fiecare dată în păstrarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești! Totodată, vreau să-i mulțumesc domnului primar Christophe Pierreton al comunei Barby venit tocmai din Franța care ne-a onorat cu prezența sa, la acestă sărbătoare. Felicitări domnului primar, Aurel Horea, domnului viceprimar Ilie Mușina și consiliului local, pentru organizarea acestei frumoase sărbători și pentru că ați ales să țineți vie tradiția și obiceiurile înaintașilor noștri” declară preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan.
Oamenii din comună s-au bucurat de sărbătoarea complexă, primarul Aurel Horea promiţând că este o manifestare ce va deveni tradiţională pentru comunitatea aşezată într-un loc mirific al ţinutului someşan.

15/03/2024

O femeie conductor de tren a ajuns marți la spital, după ce o locomotivă a lovit violent un tren de pesageri, în Gara Ilva Mică. CFR Călători a transmis că, la acel moment, în tren nu se afla nicio persoană.

Un accident s-a produs marți în Gara Ilva Mică din județul Bistrița-Năsăud, când, la manevra de rebrusare a unui tren operat de SNTFC CFR Călători, locomotiva a lovit violent vagoanele, iar o ceferistă a ajuns la spital, scrie Club Feroviar.

Potrivit sursei citate, la manevra de rebrusare a trenului 5701 de pe ruta Suceava-Ilva Mică, efectuată cu locomotiva EA 465 aparținând Depoului Suceava, cu un mecanic de la același depou, a avut loc o tamponare violentă.

În urma tamponării, conductorul de tren de s*x feminin a fost accidentată, fiind transportată la spital.

Directorul Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER), a confirmat producerea accidentului din stația CF Ilva Mică.

06/03/2024

Tudor Bucur
D**a ce am citit intregul text si d**a ce am cautat si originalul in podcastul rspectiv:
1. Inregistrarea e doar a vocii, fara imagine, doar raspunsul la ultima intrebare, doua minute. Vocea unui om de 94 de ani, citind cu dificultate un text pregatit anterior. Deci intregul interviu e format din raspunsuri in scris. Punctele de suspensie din textul preluat de dl BTI inlocuiesc referirile la fostii lui consilieri.
2. Limbajul elevat, perfect coerent, al textului ne releva un om in deplinatatea facultatilor mintale la cei 94 de ani. Asta m-a uluit. Inclusiv limbaj poetic cand isi aminteste de copilarie si de orasul natal.
3. In fapt, e testamentul politic al omului politic Iliescu, gandit pentru istorie.
4. Din pacate, lipseste intrebarea despre situatia internationala actuala, in contextul razboiului din Ucraina. E de inteles, pentru ca, repet, e vorba de un testament.
5. Fiind eu un antiiliecian feroce, nu pot totusi sa nu afirm ca am cunoscut prin acest interviu un om care imi apare sincer, convins ca a incercat sa faca intotdeauna numai binele, ca e multumit de viata pe care a trait-o si ca ne paraseste in liniste. Nu exclud ca manualele de istorie de peste cateva zeci de ani sa-l aminteasca altfel decat e privit acum. (Am citit si cateva comentarii deja aparute la podcasul respectiv, rautacioase, chiar dezagreabile; nu se face asa cand un batran isi ia ramas bun).

04/03/2024

https://inpolitics.ro/exploziv-interviu-cu-ion-iliescu-la-94-de-ani-cine-a-stat-cinci-ani-la-rusi-poate-gandi-chiar-ca-bush_1860081548.html

Președintele Ion Iliescu livrează o surpriză de proporții: la împlinirea vîrstei de 94 de ani, și la cîțiva ani după ce s-a retras complet din spațiul public, el a decis să acorda un amplu interviu…

22/12/2023

https://www.zigzagpeharta.ro/buncarul-din-ilva-mica/

22/12/2023

https://www.zigzagpeharta.ro/buncarul-din-ilva-mica/

Descoperim un tunel subteran cu pereți din beton foarte grosi, cu multe ramificații și guri de ieșire, din loc în loc fiind construite camere pentru soldați, provizii și armament.