Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Scurtă prezentare
Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele
și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cm este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2237 m. Ascuțit(2150m), Vf. Țimbalul Mare(2177m), Vârful dintre Țimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ). Clima
Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziția izolată a masivului. Precipitațiile se înscriu între 1.000-1.200mm/an, predominând în lunile mai și iunie. Flora și fauna
Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)
În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație mai puțin bogată în specii datorită preponderenței aproape absolute a calcarelor. Totuși se găsesc specii unice în lume de floră și faună, unele dintre ele, așa cm ar fi Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț (Leontopodium alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Fenomene carstice
La Zaplaz
Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Rezervația Naturală Piatra Craiului
A fost instituită în anul 1938 și cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului. Cabane și refugii
Refugiul Carol Lehman
Cabana Plaiul Foii (849m), 13 km de Zărnești, reprezintă principala bază de acces către creasta muntelui. Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneștilor. Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia orașului Zărnești, pe drumul către Prăpăstii. Cabana Brusturet (990m) este situată în zona sudică a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distanță de 8 km de satul Podu Dâmboviței. Pe 9 august 2005 Cabana Brusturet, de lânga Peștera Dâmbovicioara, a fost închisă de inspectorii Inspecției Sanitare de Stat Argeș. Cabana, proprietate a Cooperativei de consum Dâmbovicioara, a atins în ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificată totuși cu o stea, aceasta oferea turiștilor condiții de cazare inacceptabile, la un preț destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru un pat. Condițiile în care se prepara și se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va rămâne închisă până când aceasta va fi adusă la standardul cerut de desfășurarea turismului civilizat, eficient, competitiv. Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om. Casa Folea (1100m) este așezată la marginea vestică a satului Peștera. Cabana Pietricica se află situată în partea de S-E a Munților Piatra Craiului - Parcul Național Piatra Craiului, la altitudinea de 1206 m, la confluența Văii Muierii cu Valea Ursului și la 4 km de Cabana Brusturet. Garofița Pietrei Craiului (1.085m) este așezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Damboviței, pe șoseua spre Lacul Pecineagu (12,3 km) și pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor (3,8 km). Refugiul Diana (1.480m) este situat în Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adăpost deteriorat. Refugiul Speranțelor este localizat în partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m. Refugiul de la Vârful Ascuțit este așezat pe creasta masivului la câțiva metri sud-vest de Vf. Ascuțit. Refugiul Șpirla (1.400m) se află în pădurea de pe muchia care desparte văile Șpirla de Bârsa Tămașului. Cabana "Taverna Pietrei Craiului" - situată la 5 km de orașul Zărnești pe drumul care duce spre Plaiul Foii.
