28/01/2023
Prima atestare documentară a unei mănăstirii în Bârsana apare într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei drăgoşeştilor, voievodului Balc şi magistrului Drag, nepoţii lui Dragoş Vodă, în care este menționat un drum care se bifurcă, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire.
Construcția mănăstirii Bârsana a început în anul 1993, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Ansamblul monahal cuprinde următoarele obiective: Biserica în stil marmureşean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stareţia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Casa meşterilor, Praznicarul cu trapeză, Muzeul de icoane şi carte veche, Turnul clopotniţă, Poarta maramureşeană, troiţe s.a.
Biserica de lemn a mănăstirii Bârsana este a doua ca mărime din judeţul Maramureş, având 57 m înălțime.
Cea mai înaltă se află la mănăstirea Săpânța Peri, având 78 metri înălțime, iar a treia se află la Şurdeşti, în apropiere de Baia Sprie, cu înălţimea de 54 de metri, datată din 1721 şi inclusă în lista patrimoniului cultural UNESCO (între alte 8 biserici de lemn din Maramureş).
Prima atestare documentară a unei mănăstirii în Bârsana apare într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei drăgoşeştilor, voievodu...