27/06/2025
De data aceasta, din păcate, nu vă anunțăm începutul unui nou proiect în orașele Europei, nici un eveniment pe o temă inovatoare, nici una dintre ideile noastre pentru a construi o viață mai decentă, pașnică și de calitate în zonele urbane...
Astăzi, suntem aici pentru a vă da o veste tristă: o persoană care a muncit zi și noapte, cu dedicație constantă și profesionalism desăvârșit pentru a atinge aceste obiective – directoarea noastră financiară, dar mai ales o prietenă dragă și un punct de referință pentru toți dintre noi – doamna Anca Covaci, a încetat din viață în noaptea trecută.
O cunosc pe Anca din primul meu an de lucru în România, în 2007. I-am admirat întotdeauna profesionalismul și nu am avut nicio ezitare să o primesc în comunitatea noastră Urbasofia atunci când a părăsit funcția ei anterioară.
În toți acești ani, Anca ne-a îmbogățit cu cunoștințele ei, cu etica muncii și cu profunzimea ei umană. A fost mereu acolo pentru noi – zi și noapte – mai ales în situațiile de urgență pe care le-am întâlnit în timpul numeroaselor noastre misiuni. Chiar dacă nu mai călătorea, retrasă la țară, coordona și rezolva de acolo o mulțime de aspecte esențiale ale activității noastre.
De multe ori i-am spus să facă o călătorie, să vină cu noi într-o misiune... dar Anca era mereu prezentă în culise, sprijinindu-ne și făcând în așa fel încât să nu ne simțim niciodată singuri. Chiar și când zborurile noastre aveau întârzieri și rămâneam prin aeroporturi noaptea târziu, ne trimitea mesaje, stătea de vorbă cu noi... era acolo.
Astăzi, Urbasofia și eu am pierdut o parte importantă din istoria noastră. Dar mai presus de toate, am pierdut o persoană care, pentru fiecare dintre noi – fie senior, fie junior – era ca o soră mai mare. Ne răsfăța, ocupându-se de toate acele aspecte plictisitoare pe care noi, cei "creativi", încercăm mereu să le delegăm.
Dragă Anca, ca de atâtea ori, scriu aceste rânduri dintr-un aeroport, așteptând următorul zbor… Și chiar dacă WhatsApp nu ajunge acolo unde ești acum, nu te simți prea liniștită: noi, cei de la Urbasofia, suntem foarte buni la a inventa lucruri – mai devreme sau mai târziu, vom găsi o modalitate să te deranjăm cu problemele noastre zilnice și acolo.
Te rugăm, dacă poți – din când în când, nu mereu – veghează-ne și ajută-ne... chiar și de acolo, de unde ești acum.
Odihnește-te în pace, dragă Anca.
Pietro & echipa Urbasofia
---
This time, unfortunately, we are not announcing the start of a new project in the cities of Europe, nor an event on an innovative topic, nor one of our many ideas to build a more decent, peaceful, and high-quality life in urban areas…
Today, we are here to share the sad news that a person who has worked day and night, with constant dedication and utmost professionalism to achieve these goals—our financial director, but above all a dear friend and a point of reference for all of us—Ms. Anca Covaci, passed away last night.
I’ve known Anca since my very first year working in Romania, back in 2007. I have always admired her professionalism, and I had no doubt in welcoming her into our Urbasofia community when she left her previous position.
Over the years, Anca enriched us with her deep knowledge, work ethic, and human warmth. She was always there for us—day and night—especially during the many emergencies we encountered during our numerous missions. Even though she didn’t travel, having moved to the countryside, she continued to coordinate and solve many crucial aspects of our work from there.
I often told her to take a trip, to join us on one of our missions… but Anca was always there, behind the scenes, supporting us and never letting us feel alone. Even when our flights were delayed and we were stuck at airports late at night, she would message us, chat with us… she was with us.
Today, Urbasofia and I have lost a significant part of our history, but more importantly, we’ve lost a person who, for each of us—whether senior or junior—was like an older sister. She spoiled us, taking care of all those tedious aspects that we "creative" minds are always trying to delegate.
Dear Anca, as on so many days, I am writing these words from an airport, waiting for the next flight… And even if WhatsApp doesn’t reach where you are now, don’t feel too safe: we at Urbasofia are pretty good at inventing things—sooner or later, we’ll find a way to reach you and bother you with our daily troubles, even there.
Please, if you can—just now and then, not always—keep watching over us and helping us… even from where you are now.
Rest in peace, dear Anca.
Pietro & the Urbasofia team
