Aflarea Brâncovenilor / Discover Brancoveanu Tour

31/07/2022

Sfințirea Bisericii Domnita Bălașa, live pe Trinitas TV

Sfânta Liturghie arhierească și sfințirea Bisericii Domnița Bălașa din București

15/08/2020

📍Execuția de la Yaly-Kioșku.
Doamna Ma**ca, martora decapitării martirilor Brâncoveni

🖇Doamna Ma**ca Brâncoveanu, soția voievodului Constantin Brâncoveanu a fost nepoata domnitorului Țării Românești Antonie din Popești și s-a căsătorit cu Constantin pe vremea când el era mare dregător și unul dintre cei mai influenți boieri din țară. La data căsătoriei, Ma**ca avea 13 ani şi în scurt timp a devenit mamă, fiica sa, Stanca, fiind primul copil. Perechea voievodală a avut împreună 11 copii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, Stanca, Maria, Safta, Ancuţa, Elenca, Bălaşa şi Smaranda.

La 13 ani de la căsătorie, când a avut loc urcarea la tron a lui Constantin, Ma**ca a devenit doamnă a Țării Românești, dar și cel mai de încredere om al voievodului, deoarece ea e cea care a administrat fabuloasa avere a Brâncovenilor, a organizat activitatea pe moșiile familiei și a controlat marile sume de bani depuse în băncile din Viena, Veneția sau Amsterdam.

Din pricina uneltirilor inițiate la Înalta Poartă de Cantacuzini, familia de boieri rivală Brâncovenilor, s-a luat decizia arestării a domnitorului. În Săptămâna Patimilor a anului 1714 a sosit la Bucureşti Mustafa Aga ca sa-l prinda pe Brâncoveanu şi să-l ducă împreună cu toata familia lui la Constantinopol. Trimisul sultanului Ahmed al III-lea i-a citit domnitorului firmanul în care era declarat hain şi obligat să împlinească porunca sultanului, iar în caz de nesupunere era ameninţat că ţara va fi trecută prin foc şi sabie.

Familia Brâncoveanu a fost izolată de boierii şi slujitorii Curţii, a fost deposedată de toate bunurile, palatele de la Mogoşoaia, Potlogi şi Obileşti şi casele din Scheii Braşovului au fost jefuite, iar averile lor încărcate în 40 de care. Convoiul familiei Brâncoveanu, înconjurat de ostaşi otomani călări, a plecat în pribegie. În prima caretă se aflau domnitorul şi soţia sa, urmau caretele cu cei 4 fii, cu ginerii, cu nora cea mai mare şi nepoţelul Constantin.

Ajunşi la Constantinopol după un drum de trei săptămâni, membrii familiei domneşti au fost jefuiţi de tot ce aveau asupra lor şi aruncaţi în subteranele de la Fornetta, din celatea celor şapte turnuri, Edicule, sau în turnul cel mare, numit Groapa sângelui. Întreaga familie a fost supusă la chinuri îndelungate, iar pe data de 15 august Constantin şi cei patru fii ai săi au fost condamnaţi la moarte.

Brâncoveanu a fost acuzat de corespondență secretă cu Austria, Moscova, Polonia și Veneția și de faptul că transmitea acestora știri despre turci. Era de asemenea învinuit pentru diploma austriacă prin care era declarat principe al Sf. Imperiu Roman, pentru sărăcirea țării în dauna îmbogățirii sale, pentru că locuia la Târgoviște 6 până la 7 luni pe an, aducând astfel pagube Bucureștiului și pentru că cumpărase multe moșii, pregătind pe una construirea unui mare palat. Era, de asemenea, acuzat pentru sumele de bani depuse la Viena și Veneția, de faptul că fuga lui Toma Cantacuzino din 1711 ar fi fost cu acordul său, că își cumpărase din Viena instrumente muzicale pe care nici sultanul nu le poseda și că a bătut în Transilvania monede de aur.

Andrea Memmo, plenipotențiarul venețian de la Constantinopole, obligat să asiste la execuţie, povesteşte:
"Încă de dimineață Sultanul Ahmed se puse într-un caic împărătesc și veni la seraiul zis foișorul Jalikiacs, pe canalul Mării Negre, în fața căruia era o piață mică, unde au adus pe Brâncoveanu Voievod, pe cei patri băieți ai lui și pe vistierul Văcărescu, i-au pus în genunchi unul lângă altul la oarecare depărare, un gâde le-a scos căciulile din cap".

Erau îmbrăcaţi în cămăși albe, lungi şi aveau picioarele goale. Cei șase au avut timp de o rugăciune creștinească, apoi muftiul le-a prezentat ghiaurilor oferta sultanului: se pot lepăda de legea lor cea creștinească, se pot turci și sunt iertați ori, de nu, securea va cădea asupra capetelor lor. "Glasul bătrânului Brâncoveanu răsună și zise înspăimântat de această insultă:

06/08/2020

📌Agrișe în vremea lui Brâncoveanu.
📎În Manuscrisul Brâncovenesc există câteva rețete din multele la care stolnicul Cantacuzino sugera ”agreș”, un ingredient aparent foarte folosit în mâncărurile boierești de vară de la începutul anilor 1700.

➡️Câteva rețete:
”Mâncare de crap 🐟
Dupre ce vei griji peştile, să-l tai cm îţi va plăcea. Deci, îl prăjaşte au îl frige pe grătar şi apoi îl pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, puţintele cuişoare, coajă de năramză şi alte dresuri, pâine frecată şi o ceapă întreagă, aguridă au oţet şi apă, capere au agreş, şi-l fiarbe; şi cându-l vei turna, scoate ceapa şi pune scorţişoară pisată pe deasupra.

Mâncare de șalău sau biban.🦈
După ce vei griji peştile, pune-l în tingire, puindu-i untudelemn, apă, zeamă de lămâe, sare, piper, scorţişoară, vişine uscate, ceapă tocată, erburi tocate, şi-l fiarbe. Vrând într-alt fel să-l faci, în loc de vişine pune-i agreş au grăunţe de aguridă întregi, şi, când va fi aproape de fiert, pune-i erburi tocate; şi pentru ca să fie zeama can groşcioară, pune-i migdale pisate au nuci.

Păpară de molotru.🍲
Să iai molotru şi să-l speli în apă réce, apoi să-l dai undă şi dupre ce-l vei da undă, scură-i apa bine şi-l tae mărunt; apoi îi pune zeamă de carne, sare, şi-l fiarbe. Şi, când va fi aproape de fiert, pune-i puţinel agreş şi doao linguri de zmântână au de unt, cucunari spălaţi în apă de trandafir şi pisaţi, dramuri 16, 4 gălbenări de ou bătute cu puţintea zeamă de lămâe şi-l sfărşaşte de fiert. Deci, când vei vrea să-l torni, pune pe didesupt fălii de pâine prăjite în unt şi pe deasupra presară scorţişoară.

Ochiuri în apă cu ostropel.🍳
Să iai apă să o pui să fiarbă şi, când va fiarbe, să spargi oaole înlăuntru, cu albeaţă cu tot, şi le fiarbe cm îţi va plăcea, mai moi au mai răscoapte. Dupre ce le vei fiarbe, să le pui pe didesupt fălii de pâine prăjite în unt şi pe deasupra un ostropiel făcut de must de năramză au de lămâe au aguridă şi zahar, stafide mărunte şi unt proaspăt, fiarte toate dinpreună şi văpsit de şofran, iară de va fi primăvara, în loc de stafide mărunte, agreş, şi calde la masă le duci, presărate pe deasupra cu zahar şi cu scorţişoară.

Dulceață de agreş roş.🍥
Dupre ce vei curăţa de coade agreşul, fiarbe zaharul au miarea, apoi pune agreşul înlăuntru şi-l fiarbe, până ce-l vei spuma bine. Deci îl lasă să să răcească şi, dupre ce să va răci, sfărşaşte-l de fiert, socotind zaharul au miarea să fie fiartă cm să cade.”

❎O lume într-o carte de bucate: manuscris din epoca brâncovenească, Ioana Constantinescu, Ed. Fundației Culturale Române, 1997

📑 Mic-dicționar:

a griji = în acest context, a curăța
deci = apoi
au = sau
naramză = portocală amară a cărui zeamă și coajă erau mult folosite la gătit
aguridă = zeama acră obținută din struguri necopți
molotru = sunt convinsă că în acest caz este o altă denumire pentru schinduf
cucunari = semințe de pin mediteraneean (Pinus pinea)
dram = veche unitate de măsură pentru greutate egală cu 3,18 g în Țara Românească și 3,23 g în Moldova
ostropel = vechi termen pentru sos (nu are legătură cu mâncarea de usturoi cunoscută azi).

19/04/2020

Hristos a înviat!
Din istoria Bucureștiul...se întâmpla într-o zi de Paști, pe 23 martie 1847. În marele incendiu au fost afectate și ctitorii brâncovenești și alte 2000 de clădiri.

„În mai puțin de o oră, toată partea de răsărit a orașului a devenit o mare de foc care distrugea, neținând seamă de nimic…"

2000 de clădiri distruse

„Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei Vineri, a Lucacilor, a Sfântului Ștefan și altele în dreapta, în stânga și înainte, înfățișează astăzi sfâșietoarea priveliște a unor ruine care pătrund sufletul și umilesc inima cea mai împietrită.”

22/12/2019

Biserica Colțea, ctitorie a epocii brâncovenești, a fost redeschisă pe 22 decembrie 1989, după ce fusese închisă trei ani. Preotul paroh de atunci a convins constructorii ce lucrau la Spitalul Colțea să-l lase să tragă clopotele pentru eroii martiri ce fuseseră uciși la baricada în noaptea precedentă! La 30 de ani după, primește ofrandă noastră simbolică, o lumânare, ce sperăm că va rămâne veșnic aprinsă, că generațiile viitoare sa fie conștiente de jertfa din decembrie '89!

03/12/2019

Statuia lui Constantin Brâncoveanu, realizată din bronz de sculptorul Oscar Han (3 decembrie 1891– 14 februarie 1976), maestru emerit al artei, în 1939, se află în curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din Bucureşti, unde este înmormântat domnitorul.
Monumentul a fost realizat din iniţiativa primarului general al Bucureştiului din anul 1938, Iulian Peter, pentru a cinsti credinţa şi martiriul marelui domnitor. Din cauza unei superstiţii a regelui Carol al II-lea al României, statuia nu a fost „dezvelită” niciodată după datină ci numai „inaugurată” în 1939, când s-a tăiat panglica Bulevardului 1848 (azi Bulevardul I. C. Brătianu), în timpul mandatului primarului Victor Dombrovski.
Statuia, care are o înălţime mai mare decât cea a domnitorului, îl prezintă pe Constantin Brâncoveanu tânăr, îmbrăcat într-o tunică lungă prinsă la piept, sub care poartă haina de domnitor. După moda epocii, capul este acoperit cu un „işlic” (căciulă de blană), ornamentată cu un „surguci” (panaş). Pe partea de sus a soclului este o inscripţie cu textul: „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”.
Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul Bucureşti - la nr. crt. 2280, cod LMI B-III-m-A-19965.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Constantin_Brâncoveanu_din_București

Oscar Han (n. 3 decembrie 1891, Bucureşti – d. 14 februarie 1976, Bucureşti) autor, monograf şi sculptor român, Maestru Emerit al Artei.
Oscar Han a studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) şi cu Frederic Storck (desenul). Debutul său ca sculptor s-a produs foarte devreme, la nici 20 de ani. În 1911, Oscar Han s-a făcut remarcat cu lucrarea "Cap de fetiţă".
A fost membru al "Grupului celor patru", din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi Francisc Şirato. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artişti, pictori şi sculptori trimişi pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română.
A participat la Saloanele Oficiale din Bucureşti, a expus la diferite expoziţii de artă românească în străinătate, ca şi la unele manifestări internaţionale de la Veneţia, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona.
Într-o serie de portrete (Pârvan, Eminescu, Iorga, Sofocle, Dante), se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic şi moral al personalităţii respective. Abordează compoziţia monumentală, miza cade pe retorica gestului şi, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ (Victorie, 1932; Constantin Brâncoveanu, 1936; Anghel Saligny, 1958, etc.).
La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de sculptură a Şcolii de Arte frumoase din Bucureşti, unde a împărţit singurul atelier de sculptură cu fostul său profesor D. Paciurea. După moartea acestuia a rămas profesor titular până în anul 1946.
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Oscar Han i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.
Prin Decretul 30 din 3 februarie 1972 i s-a conferit sculptorului Oscar Han ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I.
Lista lucrărilor sale în link-ul de mai jos:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Han

28/10/2019

Despre vilegiatură și Constantin Brâncoveanu, în acest scurt articol din Dilema Veche:

Din DEX – vilegiatură: interval de timp, vacanţă petrecută la ţară sau într-o staţiune balneoclimatică. Noţiunea este folosită &

04/04/2019

Une exposition de broderies religieuses de tradition byzantine de Roumanie sera inaugurée au musée du Louvre, à Paris, du 17 avril au 29 juillet. L’exposition fait partie de la saison France-Roumanie,

17/03/2019

Mănăstirea Hurezi astăzi

10/10/2018

http://www.eualegromania.ro/2018/10/10/academia-sf-sava-inceputul-academiei-domnesti-din-bucuresti/

Prima a fost creată de Brâncoveanu, cu limba de predare greacă. În secolul XIX este înlocuită cu o instituţie de cultură naţională, în limba română. Veacul fanariot, atât de rău văzut încă la noi, …

22/08/2017

Așa arăta Palatul de la Potlogi înainte de renovare

16/08/2017

Astăzi Ziua Sfinților Martiri Brâncoveni.

15 august 1654 ziua în care se năștea cel care avea să fie unul dintre cei mai mari voievozi ai Țării Românești cu cea mai lungă domnie din istoria principatelor române, unul din cei mai mari ctitori de biserici din Țara Românească și un mare ocrotitor al tiparului.
15 august 1714 este ziua în care Voievodul Constantin Brâncoveanu își dă viața, împreună cu cei patru fii și ginerele său, Enache Văcărescu, fiind decapitați.

13/12/2016

Extraordinar acest ghid audio al MNAR despre autoportretul lui Pârvu Mutu https://www.youtube.com/watch?v=Wf-uadB_VO8

Description

21/04/2016

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis va înființa Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”

O decizie istorică a fost luată în Timoc: va fi înființată Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”

13/04/2016

Văzut la Stavropoleos.

Source: Iulia Dana https://www.facebook.com/iulia.dana.7/posts/1054512931238695

10/04/2016

Primăvara la ctitoria de suflet a lui Constantin Brâncoveanu.
Ai vizitat acest loc minunat și sfânt?

09/04/2016

Povestit cu drag de către oameni călători.
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2016/04/recomandarea-lunii-ansamblul.html

05/04/2016

Vă reamintim că mâine, fiind prima zi de miercuri a lunii, intrarea la Muzeul Național de Artă al României este gratuită. Muzeul este deschis între orele 10 - 18, vă recomandăm vizitarea Galeriei de Artă Veche Românească http://www.mnar.arts.ro/Informatii-utile

De asemenea, tot mâine, de la ora 18:30, are loc vernisajul „Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015”, în Casa Filipescu Cesianu, Calea Victoriei 151 https://www.facebook.com/events/548296338673452/