Bucharest Tourist Guide

12/10/2020

Who is Romania - a very interesting documentary made by BBC

20/09/2020

Happy birthday, Bucharest!

Today, Bucharest celebrates 561 years since it’s first certified documentary attestation.
The settlement had been lived in since the paleolithic era, but the first document to name the later formed city was issued in September 20th 1459 by Vlad The Impaler.
It became the capital of Romania in 1862 and is the centre of Romanian media, culture, and art.
In the period between the two World Wars, the nickname of Bucharest was Paris of the East or Little Paris.

13/09/2020

We have fantastic news! Flavours Of Romania is now on Netflix. All nine episodes! For the good of Romania please watch and click like! If enough people view it they might decide to put in on in all regions worldwide which would be the best thing ever for promoting Romania abroad!! 🙏🙏🙏🤗🤗
💥Seria Flavours pe Romania este disponibila acum pe Netflix!!!! Toate cele 9 episoade! Pentru binele Romaniei, va rugam urmariti seria si dati like. Daca va avea suficiente vizualizari, vor decide poate sa faca seria disponibila pentru toate tarile. Ar fi cea mai buna metoda de a promova Romania in intreaga lume!🙏🙏🙏🤗🤗

08/05/2018

Just come to Romania!!!!

You’ve got the sun☀️, you’ve got the view 🏔, you’ve got the food 🍅🥒 and the most important... you’ve got Pălincă 🍸
🔆What more do you need❓

02/04/2018

Beautiful Romania

28/06/2017

Complexul Colțea. Biserica și spitalul

Complexul Colțea a fost întemeiat în 1695 de spătarul Mihail Cantacuzino, cel care a ctitorit un așezământ mai complex care cuprindea biserică, școală, case pentru îngrijirea și hrănirea săracilor și spițerie. Acest ansamblu a fost clădit pe un teren ce aparținea boierului Colțea Doicescu, de la care și-a tras și numele .

Întregul ansamblu a fost înconjurat cu un zid de piatră, iar la poarta de intrare a fost ridicată o clopotniță înaltă – faimosul Turn Colțea. Acesta a fost cea mai înaltă clădire din București și a devenit un reper al Capitalei, până în 1888 când a fost dărâmat.

Spitalul Colțea a fost construit în perioada 1704-1707 și a fost una din primele baze de învățământ medical din România și primul spital din București, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino. Spitalul avea 24 de paturi pentru cei cu ”bube și răni” și a fost organizat după modelul unui spital venețian Hspedale di Santo. Lazaro e Mendicanti .

Clădirile au fost refăcute în 1888, iar în 1897 au fost adăugate pavilioanele de oftalmologie și dermatologie. Clădirile au fost realizate în jurul unei curți mari, în interiorul căreia a fost amplasată statuia lui Mihail Cantacuzino.

Biserica Colțea a fost ridicată de spătarul Mihail Cantacuzino în locul unei biserici vechi de lemn. După cutremurul mare din 1838, biserica a mai fost reparată în 1841 de arhitectul Faiser și antreprenorul Conrad Schwink. În 1871 a fost pictat interiorul, de pictorul Gh. Tattarescu. Panouri pictate alternează cu diverse motive sau decoraţiuni din imitaţie de marmoră.

06/06/2017

Muzeul Municipiului București

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile, care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. Palatul a fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor austrieci Conrad Schwink şi Johann Veit. Interiorul palatului a fost proiectat în anul 1862 de Karl Storck, recunoscut sculptor şi artist decorator, acesta amplasând în holul de la intrare o uriașă oglindă de Murano .

Perioada de glorie a Palatului Șuțu a fost în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aici aveau loc cele mai somptuoase recepții din Capitală, de la care nu lipsea nici o persoană importantă. Aici s-a organizat primul bal al fiecărui an, în februarie.
Până la începutul secolului XX, clădirea a fost reședință particulară. Palatul Suţu a devenit noul sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti începând cu anul 1956. Restaurat între anii 1956 şi 1958, palatul s-a deschis pentru public la 23 ianuarie 1959. De atunci, muzeul găzduieşte expoziţii având ca tematică istoria oraşului Bucureşti .

16/05/2017

CNN:
9 reasons to see Bucharest

The days of being known as the "Little Paris of the East" may be long gone, but that doesn't mean Bucharest's glory days are gone, too.

18/04/2017

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica rusă "Sfântul Nicolae - Paraclis Universitar" a fost construită la inițiativa ambasadorului rus Ghiers, cu acceptul Casei Regale și a mitropolitului din acea vreme, de familia țaristă a Romanovilor, cu destinația de a fi capela Ambasadei Ruse de la București .

Lucrările de construcție a bisericii situate pe strada Caragiu au început în 1905 și s-au încheiat în 1909. Constructorii au provenit din Rusia și Italia, iar planurile au aparținut arhitectului rus Preobrajensky.

Biserica Rusă a trecut sub jurisdicția Patriarhiei Române în 1934, servind drept capelă a Universității.

La cererea studenților Universității București, în ianuarie 1992, biserica devine Paraclisul Universitar al Universității București, prima biserică din România cu această destinație, după 1990 .

03/04/2017

Universitatea București

Universitatea București a fost înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864, iar primele materii care s-au studiat aici au fost cursuri de legi, matematică și agricultură. Școala s-a reclamat ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694) .

Palatul Universității este construit în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești .

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else .

În 1960 în interiorul clădirii își aveau sediul 8 facultăți și peste 80 de laboratoare.

19/03/2017

Parcul Cișmigiu

Parcul Cişmigiu este cea mai veche grădină din București și este considerat unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraș. Începuturile acestei grădini datează din 1779 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cișmele în București, una dintre ele fiind poziţionată pe locul unde este astăzi Cișmigiul. Balta apărută a devenit un focar de infecție în mijlocul orașului, iar balta din mijloc era numită Lacul lui Dura Neguțătorul.

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer .
Numele parcului se trage de la titlul slujbei de director al serviciului apelor – ”cismegiu” (care provine din cuvântul turcesc ceșme care înseamnă fântână). Despre numele de Cișmigiu, Tudor Arghezi spunea că: “Nu-i nici frumos nici românesc numele acestei grădini cu farmece. El sună turcește, ca tinichigiu, giuvaeriu, iaurgiu, simigiu, surugiu, boiangiu…”

În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat și s-au organizat concursuri pe gheață. Primăria orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Kretzulescu, mărind astfel suprafața grădinii Cișmigiu cu 15.000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Balcescu și Vasile Alecsandri.

12/03/2017

Biserica Sf. Nicolae Dintr-o Zi

Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi este una dintre vechile biserici ale Bucurestiului. Aflata pe strada Academiei, la intersectia cu strada Biserica Enei, langa Institutul de Arhitectura "Ion Mincu", in spatele Universitatii din Bucuresti, biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae este un monument istoric reprezentativ pentru arhitectura brancoveneasca. In apropiere de aceasta biserica se mai aflau doua locasuri de cult deosebite, demolate intre timp: Biserica Enei si Biserica Sarindar.

Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi - scurt istoric

La inceputul secolului al XVII-lea, pe locul actualei biserici a fost ridicata o mica biserica din lemn, de catre postelnicul Neagu, fiul lui Mihaiu din Targsor. Potrivit traditiei locale, aceasta prima bisericuta a fost construita intr-o singura zi, lucru de la care si-a capatat si numele. Potrivit altor surse, biserica a fost zidita intr-un timp mai indelungat, ea fiind sfintita peste exact un an, in aceeasi zi cu inceperea construirii ei.

Mai apoi, terenul si bisericuta au ajuns in posesie Mariei, descendenta a primului ctitor, devenita ulterior sotia Sfantului voievod Constantin Brancoveanu si Doamna a Tarii Romanesti. Astfel, in anul 1702, gasind bisericuta "prea veche si prea mica", evlavioasa Doamna o reface din zid de caramida, ispravnic fiind Enache Vacarescu, precum aminteste pisania originala.
Pisania originala marturiseste urmatoarele: "Aceasta sfanta biserica, ce se numeste "Dintr-o zi", cu hramul "Sfantul Nicolae", a fost mai intai facuta de lemn si, invechindu-se, luminata doamna Ma**ca a Mariei Sale Constantin Brancoveanu voievod, la leat 1702 de la Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, indemnandu-se, a facut-o toata de zid si a infrumusetat-o cu toate podoabele, spre pomenirea Mariei Sale, ispravnic fiind dumnealui Enache Vacarescu, vel logofat. In urma, la leatul 1825, in zilele Mariei Sale Grigorie Ghica voievod al patrulea, intamplandu-se de s-au ars, s-au preinoit si s-au infrumusetat, precum se vede, cu ajutorul Marii Sale Grigorie Ghica si al altor pravoslavnici, prin staruinta Dumnealui vel stolnic Stanciu, epitropul acestei sfinte biserici, ispravindu-se de preinoit la leatul 1827 sept 1."
De-a lungul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica a fost ingrijita de "breasla barbierilor". Mai apoi, pana in anul 1830, datorita asezarii ei in spatele resedintei domnesti de pe Podul Mogosoaiei, in care au locuit Caragea Voda si Grigore Ghica, aceasta biserica a fost folosita pe post de locas domnesc. In acea perioada, din resedinta domneasca se ajungea in biserica printr-un coridor suspendat, care facea legatura cu cafasul, peste actuala strada a Academiei.

In anul 1825, un incendiu distruge acoperisul bisericii. Drept urmare, se reface partea superioara, boltile si pridvorul, retusandu-se pictura originala. Reparatiile se fac cu ajutorul domnitorului Grigore Ghica, prin marele stolnic Stanciu, punandu-se o noua pisanie, din piatra, in ziua de 1 septembrie 1827. Aceasta pisanie se afla asezata si astazi deasupra portalului sculptat in piatra, la intrarea in pronaos.

In anul 1909, biserica a cazut iarasi in ruina. Intre anii 1911-1947, biserica a fost aservita Comunitatii Ortodoxe Albaneze din Bucuresti. Locasul de rugaciune a fost reparat in anul 1915, cand s-a restaurat pictura, iar mai apoi in anul 1958. In anul 1916, biserica a fost declarata monument istoric, prin inalt Decret Regal. Intre anii 1997-1998, biserica Sfantului Nicolae a fost varuita si imprejmuita cu gard de fier.

Incepand cu anul 2005, la slujirea Bisericii Sfantul Nicolae Dintr-o Zi a fost randuit parintele Vasile Ioana, acesta efectuand ample lucrari de reparatie si consolidare, d**a proiectul arhitectului Niels Auner. Tot acum a fost refacut turnul clopotnita, in stilul original brancovenesc.

Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi a fost resfintita in ziua de 29 aprilie 2012, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, cu prilejul implinirii a 310 de existenta si a terminarii lucrarilor de renovare.

Cu ocazia sfintirii, biserica a primit si un al doilea hram, si anume Duminica Sfintelor Femei Mironosite, in cinstea Mariei Brancoveanu, ctitorul acestei biserici sfinte. Tot cu aceasta ocazie, a fost sfintita racla cu o particica din Moastele Sfantului Ierarh Nicolae, ce va fi asezata in biserica, spre inchinare.
Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi - arhitectura
Biserica brancoveneasca Sfantul Nicolae Dintr-o Zi este zidita in forma de nava, avand absida Altarului poligonala, spre exterior. Avand o lungime de aproape douazeci si sase de metri si o latime de opt metri si jumatate, biserica are o inaltime generala de peste noua metri.

La intrare, biserica are un pridvor brancovenesc, sprijinit pe sase stalpi-coloane din caramida, formand pe fatada trei arcade inalte, iar pe lateral cate doua. Astazi, spre deosebire de infatisarea initiala, pridvorul este inchis cu geamuri.

Pronaosul, de forma patrata, este acoperit cu o calota sferica, deasupra careia, pe o baza patrata, se inalta un turn-clopotnita octogonal. Pana in anul 2005, cand a fost rezidit din caramida, asemenea celui original, biserica a avut un turn-clopotnita improvizat, construit din lemn si acoperit cu solzi de tabla. In acest turn se urca pe o scara construita in spirala si incadrata in turnul exterior atasat pronaosului, in partea de miaza-noapte.
Naosul este despartit de pronaos printr-un arc dublu. De forma dreptunghiulara, naosul este acoperit cu o calota sferica, asezata pe pandantivi. Sfantul Altarul, de forma semicirculara, este incununat cu o bolta cilindrica si cu o semicalota.
Pictura originala a bisericii s-a degradat simtitor, de-a lungul timpului. Astfel, doar icoana Sfantului Ierarh Nicolae mai putea fi observata, pe peretele vestic, deasupra intrarii in biserica. Actuala pictura dateaza din anul 1827, iar catapeteasma a fost adusa din Viena, in acelasi an.

Fatadele exterioare sunt tencuite si impartite in doua registre, aproape egale, de un brau in forma de franghie rasucita, incadrat de doua randuri de caramida zimtata. Fiecare registru este ornamentat cu arcuri in plin cintru, iar in partea superioara se afla o cornisa profilata cu trei randuri de zimti.

18/02/2017

Cercul Militar Național

Palatul Cercului Militar Naţional este monument istoric, arhitectural, în stil neoclasic francez, ridicat din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din Bucureşti. În 1889, generalul Eraclie Arion a lansat ideea construirii unui palat propriu care să găzduiască instituția Cercului Militar, iar locația cea mai potrivită pentru realizarea acestuia a fost terenul rămas gol după demolarea fostei mănăstiri Sărindar, aflată la intersecția dintre bulevardele Calea Victoriei cu Regina Elisabeta .
În 1911 a avut loc demararea lucrărilor de construcţie a palatului, realizându-se doar săpăturile pentru fundație. La declanșarea Primului Război Mondial, construcţia Palatului Cercului Militar s-a încheiat la roșu.

După cinci ani, Palatul Cercului Militar Național reprezenta deja un reper urbanistic al Bucureștiului. Atunci au fost finalizate lucrările pentru palat, iar inaugurarea lui, prevăzută pentru toamna anului 1916, a fost amânată din cauza intrării României în Primul Război Mondial alături de Antanta.
În timpul celor doi ani de ocupație, Palatul Cercului Militar Național a devenit sediul corpului central de gardă al comenduirii armatei germane (Hauptwache) și totodată un fel de simbol al ocupației germane; de asemenea, spații din palat au fost transformate în închisoare pentru prizonierii români și ruși, căzuți în captivitatea inamicului.
La data de 4 februarie 1923 a avut loc mult-așteptata inaugurare a clădirii.

În perioada 1949-1990, Casa Centrală a Armatei a continuat tradiția activităţilor cu caracter cultural educativ în ciuda impunerilor de ordin ideologic, venind în întâmpinarea nevoilor culturale ale cadrelor militare și ale familiilor acestora.
În prezent, Cercul Militar Național are ca scop sporirea vizibilităţii şi cunoaşterii valorilor culturii româneşti, organizarea de evenimente, oferirea de produse şi servicii specifice destinate dezvoltării în rândul personalului armatei.

03/02/2017

Biserica Kretzulescu

Biserica Kretzulescu este considerată drept unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură de la sfârşitul perioadei brâncoveneşti. De asemenea, ea este una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti.

Aceasta a fost construită între anii 1720-1722, prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu și ale soției sale, Safta. Biserica a fost închinată Adormirii Maicii Domnului și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

19/01/2017

Muzeul Național de Artă

Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă însumează opere expuse într-o manieră atractivă şi modernă, orice vizită fiind un mod agreabil şi instructiv de a petrece timpul.

Muzeul Național de Artă funcționează în sediul Palatului Regal. Clădirea a fost construită în 1820 de Dinicu Golescu. În 1837, domnitorul Alexandru Ghica a transformat clădirea în palat de ceremonie. Aici a locuit Alexandru Ioan Cuza până în 1866 și apoi clădirea a fost locuită de principele Carol de Hohenzollern, care o va modifica, amplificând-o substanţial în timpul domniei sale (1866-1881; 1881-1914). Între 1882 și 1885 acesta îi adaugă o nouă aripă, de-a lungul Căii Victoriei. În anul 1926 Palatul Regal a fost distrus de un incendiu și a fost refăcut la începutul anilor 30, căpătând înfățișarea actuală .
Muzeul Național de Artă din București are în patrimoniul său una dintre cele mai mari colecții de picturi din România. El a fost înființat în anul 1948, având o colecție importantă a regelui Carol I, aflată inițial la Castelul Peleș de la Sinaia precum și în alte saloane ale reședințelor regale române

Galeria Națională are în componență lucrările celor mai buni pictori români: Ion Andreescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, etc. Galeria de Artă Europeană a luat ființă la data de 20 iunie 1951 și include sculptură și pictură din secolul al XIV-lea până în secolul al XX-lea. Printre pictorii găsiți aici sunt: Lorenzo Lotto, Tintoretto, Caravaggio El Greco, Hans Memling Pieter Bruegel Cel Bătrân, Rembrandt, Camille Pissarro, Claude Monet, sau Auguste Renoir .

09/01/2017

Info zum Video Auf seiner Reise durch Rumänien begegnet ARD Korrespondent Till Rüger einem Priester, der regelmäßig Hundeschlittenrennen organisiert, um „Gott näherzukommen“. Mit Husky- und Malamute-Hunden geht es auf dem Rennschlitten in schneebedeckte Weiten. Vom Schlitten wechseln Till Rüger und…

06/01/2017

Ateneul Român

Ateneul Român a fost construit în perioada 1886-1888 și a devenit exponentul arhitectonic și spiritual al Bucureștiului. Palatul s-a clădit cu banii dintr-o subscripţie publică, în urma organizării unei loterii naţionale (500.000 de bilete în valoare de un leu), care avea ca slogan celebrul ”Daţi un leu pentru Ateneu!".
Construcția a fost concepută de arhitectul francez Albert Galleron pe fundațiile deja existente în Grădina Episcopiei, ce urmau să servească ridicării unui circ. Cele aproape 1.000 de locuri (trei zone de parter și două rânduri circulare cu 52 de loji, la mijloc cu o lojă centrală) sunt dispuse sub forma vechilor amfiteatre greco-romane.

Clădirea propriu-zisă este precedată de un peristil care este sprijinit de șase coloane. Deasupra intrării au fost realizate șase mozaicuri care reprezintă șase conducători ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Regele Carol I, Vasile Lupu și Matei Basarab .

În 1935, la iniţiativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.

25/12/2016

Terorismul a crescut numărul de turiști în România