Hunedoara - Istorie, cultură, turism

Hunedoara - Istorie, cultură, turism Turism

15/11/2024

În anul 1904, lângă galeria Iosif, în hotarul comunei Teliuc, pe amplasamentul „decopertării Irina”, este descoperită o coloană comemorativă. Coloana avea următoarele caracteristici: înălțimea coloanei 1,25 m, din care corpul 0,74 m, având suprafața 0,7 x 0,5 m, un soclu de șapte trepte și un capitel de opt trepte, ambele pe lungimea de 0,7 m , lățime de 0,5 m și înălțime de 0,26 m. În partea superioară este o placă de 9 cm pe care apare o decorație de achantus, în formă triunghiulară. Coloana este dăltuită în calcar alb provenit din dealul Teliucului inferior, azi carieră de piatră, originalul fiind distrus de muncitorii care au descoperit-o. Inscripția avea următorul conținut:NVMINI,
DOMINI N(ostri).,
M (arci) AVR (elii) ANTONINI,
PII.FEL(icius).AVG(usti), G(aius)GAVR(ius).GAVRI.,
ANVS SACERD(os) COL(oniae) APV(lensis).(et).FL(avius).SOTERCS, AVG(ur).COL(oniae)SARM(izegetusae)COND(uctores), FERRAR(iarum).

Interpretarea inscripției este următoarea: „Puterii divine a stăpânului nostru, Marcus Aurelius Antoninus, fericitul împărat Octavius Pius, Caius Gaurius Gaurianus, sacerdote al coloniei Apullum și Flavius Sotericus, arendașii fierăriilor Coloniei imperiale Sarmizegetusa”. Coloana a fost ridicată de cei doi cetățeni romani, ca recunoştință față de împăratul Caracalla (198-217), în calitatea lor de arendași ai minelor și atelierelor de producere a fierului .

14/11/2024
UCIDEREA LUI VLAD DRACUL DE CATRE IANCU DE HUNEDOARAIancu de Hunedoara, căpitanul general al oştii cruciate, şi cavaleri...
14/11/2024

UCIDEREA LUI VLAD DRACUL DE CATRE IANCU DE HUNEDOARA

Iancu de Hunedoara, căpitanul general al oştii cruciate, şi cavaleria maghiară de sub comanda sa au reuşit să scape cu viaţă din bătălia de la Varna, în 10 noiembrie 1444, ajungând în câteva zile la Dunăre. După ce au trecut Dunărea pe la Târgul de Floci, oastea Ţării Româneşti le-a aţinut calea, Iancu de Hunedoara fiind luat în captivitate de Vlad Dracul. Contemporanii nu au avut niciun fel de explicaţie pentru gestul voievodului muntean, interpretat de istoriografia modernă ca o tentativă a acestuia din urmă de a reintra în graţiile sultanului după ce a participat la Cruciada de la Varna. S-a presupus chiar că Vlad Dracul ar fi intenţionat să-l predea pe Iancu de Hunedoara lui Murad al II-lea. Vestea capturării voievodului transilvănean a ajuns însă rapid în Regatul Ungariei de unde palatinul Laurenţiu Hederwary, locţiitorul regelui pe durata campaniei, a trimis o solie la Vlad Dracul, prin care îl amenința cu invazia. Ameninţarea palatinului l-a determinat pe domnul muntean să-l elibereze pe voievod în numai câteva zile. Încărcat de daruri şi cu o numeroasă suită pusă la dispoziţie de Vlad Dracul, Iancu de Hunedoara a trecut prin pasul Rucăr - Bran, ajungând la Braşov în 25 noiembrie 1444, când a emis privilegii pentru negustorii brașoveni.
Acest episod a deteriorat relaţiile personale dintre Iancu de Hunedoara şi Vlad Dracul pentru totdeauna, răzbunarea ulterioară a voievodului Transilvaniei fiind fatală pentru domnul muntean. Raţiunea politică a impus însă amânarea acestei răzbunări cu câţiva ani, ba chiar conlucrarea dintre cei doi potentaţi, aflaţi aparent pe poziţii diametral opuse. În vara anului 1447, Vlad Dracul a rupt alianţa încheiată cu Iancu de Hunedoara înainte de mijlocul lunii septembrie 1445, trecând făţiş de partea sultanului. Una dintre condiţiile păcii cu otomanii a fost restituirea (parțială) a creştinilor eliberaţi din Bulgaria în 1445, cu ajutorul flotei burgundo-papale. La aceasta se adauga şi duşmania personala dintre cei doi voievozi, care l-a facut pe Iancu de Hunedoara sa intervină în Ţara Româneasca. Evenimentele din Ţara Româneasca, în noiembrie-decembrie 1448, sunt bine cunoscute: Iancu de Hunedoara şi oastea sa au intrat în Ţara Româneasca, luându-l pe Vlad Dracul prin surprindere. Voievodul Ţarii Româneştia reuşit sa fuga din Târgovişte, dar a fost prins şi ucis, din porunca gubernatorului Ungariei (der alt gubernator zu Ungern hot den alten Dracole lassen todten). Deşi intenţiona să păstreze stăpânirea asupra Ţării Româneşti, Iancu de Hunedoara l-a instaurat în domnie pe Vladislav al II-lea, familiarul său.

Sursa: https://www.academia.edu/61583480/C%C3%8EMPEANU_LIVIU_RELA%C8%9AIILE_LUI_IANCU_DE_HUNEDOARA_CU_%C8%9AARA_ROM%C3%82NEASC%C4%82_%C8%98I_MOLDOVA_1442_1456_O_REEVALUARE_II_?fbclid=IwAR0vTzs3bh9ZGlFfFXQ2FQRFrnsWmbd2H135CraQDEeYAR3uPCzyY-1E8TM
https://www.academia.edu/61584088/C%C3%8EMPEANU_LIVIU_VLAD_DRACUL_DIPLOMA%C5%A2IA_UNGARO_OTOMAN%C4%82_%C5%9EI_R%C4%82SCUMP%C4%82RAREA_DE_ROBI_CRE%C5%9ETINI_%C3%8EN_CONTEXTUL_CRUCIADEI_DE_LA_VARNA_1444_?fbclid=IwAR35VYjLTnsv5hNcic-BEgU4juChzt2Fejd6guoL-iQOMUI8GVfzsZa3KL0

Desen realizat de Cătălin Drăghici

Hunedoara - vedere nocturnă - anii '70Foto: Pixelino
12/11/2024

Hunedoara - vedere nocturnă - anii '70
Foto: Pixelino

În toamna anului 1952, oficialii din conducerea centrală a statului au propus demolarea clădirilor construite la Hunedoa...
12/11/2024

În toamna anului 1952, oficialii din conducerea centrală a statului au propus demolarea clădirilor construite la Hunedoara începând cu anul 1947. S-a motivat atunci, că, atât timp cât "orașul grădină" nu corespunde canoanelor ideologice ale realismului socialist, nu exista o justificare pentru menținerea lui, iar mărturiile greșelilor de proiectare inițiale trebuiau eliminate. Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus că, deși " noi am început construcția orașelor noi pentru că se făceau clădiri caraghioase". Mai mult, atrăgea atenția liderul comunist român, "Tovarășu Chivu Stoica știe când la Hunedoara s-au început construcțiile pe foarte mulți i-a entuziasmat priveliștea caselor ca niște cutii frumoase, cu curți, cotețe pentru păsări, cu loc pentru porci, pentru vaci, pentru tot ce vrei. E foarte frumos de dus acolo vizitatori. Ia uitați-vă ce frumos orășel s-a construit la Hunedoara pe o suprafață din care putea fi mult mai câștigat. Ca o satra de țigani! "
Luările de poziție foarte critice față de structura compoziționala a "orașului grădină" hunedorean trebuie citite în contextul instituționalizarii realismului socialist în arhitectură, în noiembrie 1952, și al înființării Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții. La Hunedoara, atenționa I. A. Zvezdin, consilierul sovietic pe arhitectură, implicarea arhitecților este deficitară, fapt care avea consecințe asupra coerentei instituționale, respectării planului de sistematizare, accesului la resurse și materiale de construcții. Demolarea Hunedoarei a fost amânată pentru un moment ulterior, când spațiul locativ va fi îndestulător, dar discuțiile purtate la nivel guvernamental cu prilejul înființarii CSAC au deschis calea pentru discuții asupra orașului socialist.

Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roșu, Editura Polirom, Iași, 2015

CRUCIADA DE LA VARNA  - 10 NOIEMBRIE 1444Bătălia s-a desfășurat în data de 10 noiembrie 1444 lângă Varna, în estul Bulga...
10/11/2024

CRUCIADA DE LA VARNA - 10 NOIEMBRIE 1444

Bătălia s-a desfășurat în data de 10 noiembrie 1444 lângă Varna, în estul Bulgariei, în contextul ruperii tratatului de pace cu turcii. Tratativele secrete ungaro-otomane s-au desfăşurat de la începutul lunii februarie până la mijlocul lunii august 1444, când Tratatul de Pace de la Adrianopol, emis de Murad al II-lea în 12 iunie a aceluiaşi an, a fost ratificat la Oradea (nu la Szeged, cm pretindea istoriografia mai veche) de Gheorghe Brankovici şi Iancu de Hunedoara, principalii artizani ai diplomaţiei ungaro-otomane. Pe lângă un armistiţiu de zece ani între Regatul Ungariei şi Imperiul Otoman, principalul rezultat al tratativelor a fost restaurarea Despotatului Sârbesc. În această bătălie, armata turcă condusă de sultanul Murad al II lea a învins armata creştină, aflată sub conducerea lui Vladislav I și Iancu de Hunedoara, în ciuda faptului că acesta din urmă crease şi cu aceastǎ ocazie un bun plan de luptǎ. Pe aripile armatei, la adǎpostul cǎruţelor, Iancu a aşezat banderiile mai puţin experimentate, respectiv ajutoarele sosite din Ţara Româneascǎ. Rezervele în schimb erau alcǎtuite din 700 de cavaleri experimentaţi care îl însoţeau pe regele Vladislav I, iar Iancu, în fruntea cavaleriei grele s-a aşezat în spatele oştirii fiind pregǎtit sǎ intervinǎ acolo unde interesele bǎtǎliei o cereau. Armata de 55 000-60 000 de ostaşi turci s-a aşezat în tradiţionala linie de bǎtaie în formǎ de semilunǎ. În partea stângǎ trupele anatoliene, în centru trupele sultanului formate din ieniceri, iar pe aripa dreaptǎ trupele rumeliene. Bǎtǎlia a început cu atacul lansat de trupele anatoliene asupra aripii drepte a armatei cruciaţilor care se afla în vizibilǎ inferioritate. Turcii au simulat însă retragerea şi i-au atras dupǎ ei pe creştinii neexperimentaţi, care au suferit o înfrângere severǎ. În acest moment a intrat în luptǎ şi Iancu de Hunedoara care, printr-un singur atac a reuşit sǎ elibereze trupele cruciate atacate de anatolieni. În aceastǎ confruntare au murit împreunǎ cu beglerbegul Anatoliei şi mai mulţi sangeaci, dupǎ cm confirmǎ şi vestitul cronicar turc Nesri. Mai apoi a venit rândul trupelor rumeliene să fie atacate de cavaleria condusǎ de Iancu. Nici aceştia nu au avut succes în faţa atacurile cavaleriei grele combinate cu atacurile trupelor ungaro-polone conduse de Mihail Szilagyi, cumnatul voievodului, aşa cǎ au pǎrǎsit în grabǎ câmpul de bǎtălie. Erau însă încă în aşteptare neînfricaţi ieniceri, iar în spatele lor celelalte trupe ale sultanului sub directa conducere a acestuia. Murad era un soldat experimentat care îşi petrecuse mai bine de jumǎtate din viaţǎ pe câmpurile de luptǎ şi îşi cunoştea foarte bine soldaţii. Ştia despre ei cǎ sunt destul de experimentaţi pentru a nu ceda într-o astfel de situaţie, cǎ spahii, mai devreme sau mai târziu, vor reface rândurile şi se vor întoarce în luptǎ iar pânǎ atunci creştinii vor fi opriţi de zidul creat de fanaticii ieniceri. Dar nu a fost nevoit sǎ aştepte pânǎ atunci. Tânǎrul rege a atacat, la sfatul apropiatilor sǎi, trupele de ieniceri cu rezerva de cavaleri care era sub conducerea sa. Din nefericire nu a ajuns foarte departe. Ienicerii printr-o manevrǎ iscusitǎ au rupt rândurile, dupǎ care au înconjurat pe nesocotiţii atacatori.
Echtesis Chonica, o cronică bizantină redă astfel evenimentele: „Ungurii s-au aşezat la sfat, căci ascultau de Iancu, cel priceput în războaie. El a vorbit în faţa regelui şi comandanţilor: socotesc mai nimerit să atac cu câţiva oşteni aleşi pe care îi cunosc bine. Dacă voi izbuti, vom mulţumi lui Dumnezeu, iar dacă se va întâmpla altfel, va rămâne regele cu oastea lui. Dacă va ataca regele şi nu va izbuti, ce se va alege din nou. Regele era tânăr şi nu a ascultat de îndemnul conducătorului de oşti, ci a urmat sfaturile unor tineri din jurul său care îi ziceau aşa: „până acum victoria este a ta. Ce a rămas decât să-l înhaţi pe sultan cu minile tale? Dacă se duce Iancu, se va răspândi vestea că el a obţinut victoria”. Auzind cuvintele acestor tineri el a dat repede semnalul luptei de ambele părţi. Apoi s-a avântat călare, în culmea bucuriei şi împins de beţie, căci avea obiceiul să bea vin şi să se îmbete înainte de a pleca la luptă. A pornit deci beat crezând că va dobândi o izbândă în faţa întregii oştiri. Oştenii i-au deschis calea să se ducă, deoarece era comandantul întregii oştiri. Sultanul Murat voia să fugă, dar nu l-au lăsat ienicerii, spunând: trebuie să mori împreună cu noi. Regele a găsit calea deschisă şi s-a apropiat fără rânduială de sultan, însă unul dintre ieniceri, Hamuzas, cu o secure aflată în mâinile sale a lovit picioarele dindărăt ale calului şi le-a tăiat. Calul a căzut lângă sultan, aruncându-l pe rege la pământ” . Între timp, Murad a pășit triumfător în cortul lui Vladislav, și-a înfipt sabia în tronul regelui și a căzut la pământ pentru a aduce o rugăciune de mulțumire. Moartea regelui a împrǎştiat oastea care cu câteva clipe mai înainte lupta cu multǎ ardoare. Degeaba a încercat Iancu de Hunedoara sǎ ridice moralul trupelor, strigand cǎ ei au venit aici „pentru credinţǎ şi nu pentru rege. Iancu însuşi se retrage şi trecând Dunărea a ajuns în Ţara Româneascǎ la Târgul de Floci, unde a fost ţinut prizonier câteva zile de către oştenii lui Vlad Dracul.
Ĩn urma bataliei, mare parte a oştirii a pierit. Dintre comandanții cruciați, atât Cesarini, cât și Bathory au fost uciși. Cei mai mulţi au murit în timpul retragerii, nu în lupta propriu-zisă.
Dupǎ moartea regelui Vladislav I, haosul a pus stǎpânire pe Ungaria. Nobilii nu doreau nici acum instaurarea domniei formale a lui Ladislau care avea doar patru ani, iar în speranţa reinstaurǎrii ordinii în 1445 a fost aleasǎ o cǎpitǎnie formatǎ din şapte persoane care urma sǎ restaureze ordinea în ţarǎ. Deoarece soluţia nu a adus roadele scontate, în Dieta din iunie 1446, Ioan de Hunedoara, a fost ales guvernator al Ungariei.

Bibliografie: Mureşan, Camil, Iancu de Hunedoara, Bucureşti, 1968
Cimpeanu Liviu, Vlad Dracul, Diplomația Ungaro-Otomana și răscumpărarea de robi creștini în contextul cruciadei de la Varna 1444, academia.edu
https://warfarehistorynetwork.com/article/the-battle-of-varna-let-us-fight-with-bravery

PEISAJE COTIDIENE DIN HUNEDOARA "Primăvara destul de monotonă. Nu sunt grădini ca să înflorească. Încep construcțiile în...
09/11/2024

PEISAJE COTIDIENE DIN HUNEDOARA

"Primăvara destul de monotonă. Nu sunt grădini ca să înflorească. Încep construcțiile în cartierul caselor individuale. (Dincolo, la blocuri, lucrul nu se întrerupe niciodată). Vara, plecări duminicale, în camioane sau autobuze la Călan sau Geoagiu. Ştrand pe malul Cernei. Producție vârf pe şantiere. Circulaţie maximă de camioane pe străzi. Noroiul se preface în praf. Toamna, agitație în piețe. Munți de pepeni verzi în Piața Nouă. Târg intens de porci la obor, în orașul vechi. Concursuri de motocicletă, cu plecare din centrul orașului. Ploile de noiembrie ţin câteva zile. Praful se transformă în noroi. Încep balurile: "al strugurilor", "al vânătorilor". T.A.P.L. deschide chioşcuri in stradă cu țuică fiartă şi cârnaţi prăjiţi. Iarna cel mai splendid anotimp. Aer cristalin, amurguri purpurii, zăpadă albă peste peisajul întunecat. Elevii şcolii profesionale devin schiori, populând dealul Chizid. Spre sfârșitul lui decembrie, tăierea porcilor. Focuri prin curți, miros de șoric. Hunedoreanul devine măcelar improvizat. Nu e totul să ai carne, ci să tai porc. Unii întreprind călătorii speciale tocmai în Moldova sau Tg. Mureș de unde expediază exemplare îngrăşate. îi pun la C.F.R., vin acasă și-i așteaptă cu emoție, ieșindu-le în întâmpinare la Simeria. De sezon carnea vie e mai scumpă decît carnea tăiată. Speculanții cunosc psihologia hunedoreanului. Cei rămaşi de căruță plătesc oricât. Cine se poate lipsi de pomana porcului? E o zi solemnă. Sunt invitați prietenii la cârnați și soric proaspăt și la tuică. Se dau verdicte despre modul de preparare a animalului. Lipsa acestei solemnități echivalează cu un blam. Petrecerile se țin lanț, culminând de revelion. Intreprinderile mari — Combinatul și I.C.S.H. organizează de Anul Nou mese comune cu fruntaşii în muncă. Cei aflați în schimb, la oțelarie sau furnale, sunt felicitați prin radio. Spre zori, în ciuda ordinelor stricte, pătrund grupuri de armonişti, până-n secții. Oțelarii întind h**e în jurul cuptoarelor. Se zice că atunci se dau cele mai grozave şarje. Tot iarna se fac nunți și logodne. Numai oamenii care muncesc ştiu să petreacă. Sunt adevărate explozii de bucurie. Imnuri de celebrare a vieţii, avântate, bărbăteşti. Vizitați Hunedoara în acest anotimp și n-o să regretați niciodată.

Duminică hunedoreană.
Poate singurul obicei pe care Hunedoara autohtonă, ardelenească, l-a impus noilor veniți este plimbarea de duminică seara, prin centrul oraşului, "pe Corso". Cei care cred că hunedorenii nu cunosc decât pufoaica și haina cenuşie să treacă în aceste ore prin fața sfatului popular, și or să vadă îmbrăcăminte elegantă, toalete puse la punct ca în orice oraş mare. Dimineata, bărbații asistă la meciuri de box, concursuri de motocicletă, s-adună la un mic aperitiv la „Metalul". Tatăl, ocupat întreaga săptămână la Combinat, pe timp senin, îşi ia fetița de mână și iese cu dânsa la plimbare. Nu se jenează nici să împingă căruciorul. Lipsa de falsă convenție e o trăsătură a acestei lumi noi. Seara, hunedorenii, în haine de sărbătoare, inundă centrul oraşului, chiar dacă, aşa cm se întâmplă deseori toamna din cauza circulaţiei camioanelor, e noroi până la gleznă. Pantofii de lux înfruntă lapovița. E un gest de încredere în viitor. Lumea nu desperează în fața dificultăților de moment, impunîndu-şi peste tot condiția omenească."

V. Nicorovici, 400 de zile în orașul flăcărilor. Editura Tineretului, 1958
Foto: colecția Mihai Borner

Piața Ioan de Hunedoara Carte Poștală circulată la 23 septembrie 1920Colecția Cornel Rusan
04/11/2024

Piața Ioan de Hunedoara
Carte Poștală circulată la 23 septembrie 1920
Colecția Cornel Rusan

TURNATORIA DIN CADRUL UZINELOR DE FIER HUNEDOARA -1933 Această secție de producție apare ca o necesitate stringentă de a...
01/11/2024

TURNATORIA DIN CADRUL UZINELOR DE FIER HUNEDOARA -1933


Această secție de producție apare ca o necesitate stringentă de a creşte valoarea adăugata fontei brute, care reprezenta un produs foarte ieftin pe piață. În septembrie 1927 la inițiativa directorului UFH Mihai Gheorghiu s-a pus bazele unui atelier de turnare verticală a conductelor de presiune. Această investiție a fost efectuată cu cheltuirea a 2 milioane lei. Ca urmare s-a trecut la lărgirea gamei de producție pe instalația existentă, în cursul anului 1931, pentru a putea face față cerințelor de pe piața românească. În anul 1932 Fabrica de Tuburi de Fontă atinsese o capacitate similară cu a competitorilor, astfel UFH ajunsese să acopere tot necesarul intern de țeavă de fontă a României. Pentru o valorificare superioară a fontei obținute la furnale, uzina dezvoltă sectorul de turnătorie. În anul 1933 are loc punerea în funcție a unui turnătorii moderne, dar în continuare se acordă o atenție deosebită producției de tuburi de fontă turnate, produs ce îngloba o cotă apreciabilă de profit. Turnătoria de tuburi de fontă avea instalații pentru turnarea tuburilor de presiune din fontă cu mufă, cu diametre între 50 şi 1000mm, cu o capacitate de 10.000 t tuburi/an. Principalele utilaje de care dispunea erau: două instalații Ardelt pentru formarea tiparelor; trei strunguri pentru confecționarea miezurilor; două strunguri speciale pentru tăierea tuburilor la lungime, trei instalații pentru încercarea tuburilor pe presiune (până la 20 atm), trei bazine pentru gudronarea tuburilor. Topirea fontei se realiza în două cubilouri având o capacitate de 2,5 t/oră, iar prepararea amestecurilor de turnare se făcea în hala comună. Combustibilul utilizat pentru uscarea formelor şi miezurilor era gazul de generator. După începerea producției, conductele turnate au corespuns testelor de calitate efectuate, fiind similare celor fabricate în Germania. Important era faptul că aceste costuri de fabricație permiteau stabilirea unor prețuri similare cu cele ale uzinelor din străinătate. Din 1929 se reducea taxa de import de la 6 la 2 lei / kg, tocmai pentru gama de conducte pe care le producea Hunedoara. În perioada anilor 1931-1932 UFH primeşte importante comenzi pentru tuburile de fontă turnate iar ca urmare, în 1932 este finalizată noua hală a tunătoriei. Cea mai mare parte a investiției din anul 1932 urma să fie acoperită prin vânzarea de tuburi de fontă, care urma să aducă un venit de 21,3 milioane lei. În anul 1933 investiția în fabrica de tuburi îşi demonstrează justețea, noile comenzi sosesc la Hunedoara din partea Regiei Autonome a Conductelor Petroliere ale statului precum şi din partea mai multor uzine de apă comunale. Comenzile au făcut necesară lărgirii uzinei. În acest scop, Uzinele de Fier de la Hunedoara au cumpărat pentru suma de 15 milioane lei o hală de foarte mari dimensiuni de la fabrica Lipták din Bucureşti. Până în luna octombrie 1933 s-a montat noua hală alături de tunătorie şi s-a instalat o clădire pentru curățătorie. Turnătoria de piese de fontă şi bronz avea o capacitate estimată la 10.000 t piese/an. Turnătoria aceasta putea, după documentele vremii, să toarne inițial piese până la 5 t, cm ar fi: roți de frână şi de vagoane; diferite componente vagoneți; corpuri de pompe; carcase de motoare, conducte din fontă.
Romulus Ioan, A doua epistolă către hunedoreni, Eisenmarkt, Vajdahunyad, Hunedoara, Editura Neutrino, Reșița, 2007

„ADEVĂRATUL CASTEL AL LUI DRACULA”.Castelul în care „a trăit şi a păcătuit” Dracula se află în Hunedoara, scria în 1969 ...
31/10/2024

„ADEVĂRATUL CASTEL AL LUI DRACULA”.

Castelul în care „a trăit şi a păcătuit” Dracula se află în Hunedoara, scria în 1969 o celebră jurnalistă din Statele Unite ale Americii, Aline Mosby. Ea a fost cea care a pornit pe urmele personajului însetat de sânge din romanul lui Bram Stoker şi, cu peste cinci decenii în urmă, a descoperit că locul unde el trăise nu a fost Bran, ci Hunedoara.

În urmă cu cinci decenii, Aline Mosby, singura jurnalistă americană care l-a intervievat pe Lee Harvey Oswald, ucigaşul preşedintelui J.F. Kennedy, a petrecut mai multe luni în România, pentru a descoperi locul care l-a inspirat pe Bram Stoker, în romanul său „Dracula”. În 1969, în vremea în care era corespondent din Uniunea Sovietică al agenţiei de presă americane UPI (United Press International), Aline Mosby a ajuns în Hunedoara. În orăşelul industrial de la poalele castelului devenit pustiu, jurnalista avea să descopere adevărata casă a contelui Dracula, cel însetat de sânge potrivit legendelor locului.

Înfiorată de poveştile localnicilor
„Aceasta este Transilvania, un teritoriu sălbatic şi singuratic, unde localnicii îşi amintesc poveşti spuse de bunicii lor, despre creaturi cu înfăţişări monstruoase, despre oameni care străpungeau inimile morţilor pentru a-i ţine în criptele lor”, îşi începea autoarea reportajul, cu titlul „Transilvania - unde a trăit adevăratul Dracula?, publicat în 22 decembrie 1969, de ziarul american „The Villete Messenger”. „Am descoperit că Dracula cel adevărat, chiar nefiind vampir, a trăit şi a păcătuit în aceste locuri, aşa cm se crede. Aici, în Hunedoara, castelul din secolul al cinsprezecelea se ridică din prăpastie şi străpunge cerul gri al iernii. Este aşa cm a scris Stoker: un loc al umbrelor, unde vântul suflă rece printre meterezele, şi printre ale cărui ferestre înalte şi înnegrite nu trec razele soarelui”, scria jurnalista.

Aline Mosby relua, în reportajul ei, povestea contelui Vlad Ţepeş, fiu al lui Vlad Dracul şi cel căruia îi plăcea să îşi ucidă inamicii străpungându-le trupurile cu o ţeapă. Acelaşi care se ridica din sicriul său pentru a bea sânge, strâpungând gâturile femeilor. Însă, continua jurnalista, Hunedoara devenise modernă. Uzinele de oţel tuciurii sufocau casele ţărăneşti din apropierea castelului, iar de la ferestrele acestuia se vedeau coşurile de fum roşu care acoperea atunci oraşul. „Copiii mai aleargă prin castel pentru a-i vizita camerele de tortură, iar un fotograf sforăie într-una din sălile mari ale acestuia. Dar restul castelului este cufundat în linişte”, scria Mosby. Doar în Hunedoara auzise poveştile înfiorătoare despre strigoi.

Tinerii nu credeau poveştile cu Dracula
“Cei mai mulţi dintre sătenii din zona Transilvaniei nu ştiu nimic despre Dracula, Dar localnicii din Hunedoara îşi amintesc poveştile pe care bătrânii lor le şopteau despre un spirit vampir numit Dracula „Desigur, legendele nu sunt adevărate, dar bunicii mei îmi povesteau despre vampirul care nu putea fi omorât decât dacă îi era înfipt un par ascuţit în inimă. Dracula avea picioare de capră şi pentru a-l putea ţine departe de casele noastre, înfigeam un cuţit în uşa casei”, a relatat Ioan, un tânăr de 20 de ani”, potrivit articolului jurnalistei. Alţi localnici din Hunedoara, scria Aline Mosby, îi povestiseră că sub castel ar fi existat un tunel plin cu ţepuşe, unde Dracula ar fi locuit în timpul zilei. Şi că în părţile locului, încă se practica străpungerea inimilor celor morţi cu un ţăruş, pentru ca aceştia să nu se ridice din cripte, transformaţi în vampiri.

Amintiri plăcute despre Dracula
Într-un interviu autobigrafic în care povestea despre perioada petrecută ca jurnalist al agenţiei UPI, în Europa, Alin Mosby îşi amintea şi despre locul unde îl căutase pe Dracula. A fost, spunea ea, în interviul publicat de Washington Press Club Foundation, în 1991, una dintre experienţele plăcute din cariera ei. Mosby relata cm ministrul de Interne din acea vreme al României devenise isteric faţă de subiectul ei, prezentând faptul ca pe un lucru anti-sovietic. Dar reportajul avea să fie unul dintre cele mai plăcute ale jurnalistei.
Pentru că agenţia de presă la care lucram era foarte bogată, mi s-a pus la dispoziţie o maşină Mercedes cu şofer şi o tânără translator care m-a ajutat să găsesc locul despre care Bram Stoker a scris. Acum Hunedoara e un oraş industrial. Românii au luat ideea cu Dracula din reportajele publicate în New York Times şi din cele scrise de mine, şi cred că apoi cineva s-a gândit la a face din Dracula o atracţie turistică. Şi aşa au făcut, dar au făcut una mai aproape de Bucureşti, (n.r. castelul Bran) care nu este adevăratul loc al lui Dracula. Au făcut-o pentru afacerile din turism, pentru că era mai uşor să aduci turişti acolo, spunând că acela e castelul lui Dracula. Dar nu era acela. Am vorbit cu oamenii din oraşul pe care îl găsisem atunci şi acel oraş, industrial, era cel unde Dracula trăise şi s-au întâmplat toate acele lucruri relatate. A meritat”, povestea jurnalista. Aline Mosby a murit în 1998.

Sursă: http://xn--adevrul-c4a.ro/

31/10/2024

TRAVEL CHANNEL a cautat ACTIVITĂŢI PARANORMALE la Castelul Corvinilor din Hunedoara🔴🎥
O echipă Travel Channel a filmat, timp de trei zile, la Castelul Corvinilor din Hunedoara, pentru episodul 10 din seria "Ghost Adventure" şi va prezinta o investigaţie privind existenţa activităţii paranormale în zonă.

Hunedoara - 1901Foto - Schoch FrigyesSursa foto - fortepan.hu
29/10/2024

Hunedoara - 1901
Foto - Schoch Frigyes
Sursa foto - fortepan.hu

29/10/2024
Castelul Corvinilor - 1967Hunedoara Sursă foto: fortepan.hu
28/10/2024

Castelul Corvinilor - 1967
Hunedoara
Sursă foto: fortepan.hu

Hunedoara - 1900Foto: Schoch FrigyesSursa foto: fortepan.huColorizare: Jecinci
28/10/2024

Hunedoara - 1900
Foto: Schoch Frigyes
Sursa foto: fortepan.hu
Colorizare: Jecinci

Hunedoara - anii '70
26/10/2024

Hunedoara - anii '70

Address

Strada Castelului
Hunedoara

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Hunedoara - Istorie, cultură, turism posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Videos

Share

Category


Other Travel Companies in Hunedoara

Show All