14/12/2021
Haida, hai in Maramures !
Iarna se adună toţi lângă casă, pe lângă vatră, viaţa e mai strânsă. Iar această concentrare fizică a oamenilor înlăuntrul gospodăriilor lor, într-un anotimp cu totul impropriu pentru orice muncă şi imprăştiere în afară, a avut ca urmare imediată eliberarea şi concentrarea spiritului lor. Demult în satele maramureșene, lumea se purifica atât sufletește prin rugăciuni, cât și trupește. Nu se consumau alimente de dulce, în toată această perioadă. Ce mâncăruri de post se consumau în trecut, ne poveștește mătușa Palaga Grigor din Oncești:
„Api de post făcém turte tăieté, mazăre cu cureti laolaltă, madzăre cu zamă, făcem ciuline, tocană cu oloi, demnicam așé bucățele mânânțele și un miez de ceapă frigém și acolo încingem în tocană prune uscate, pere uscate. Sérbé perele și în zama ceie de pere cu madzăre frecată, râjnită. Ptiroștele numa cu păsat, că n-o fo hrișcaș. Când n-o fo post, făcem tocană cu lapte, cu brânză, cu groștior.
Picioci pârgăluiți, madzăre cu ai, madzăre cu prune. Serbem înt-o oală prunele și înt-o oală sierbem madzărea și le adunam și le pârgăluiem și mâncam.
Făcem madzăre cu oțăt, tocană cu oloi, aceie să tăiè linguri micuță și să pun înt-un blid de vo două lităre și turna ceapă prăjită pă iè un ptic. Și o întorcè așè cu blidu. Și făcèm laște în apă, sucèm așè din fărină și le serbem. Și turtele să tăièu pătrat și cu lictari, așè nedostite. Cum faci turta de laște, așè să făceu. Sau serbè chiminoc cu apă și frigè poprică și punè acolo. ”
✍Iza Corina Csiszár
📷Felician Sateanu
