La pas prin Rășinari

11/11/2023

La pas prin Rășinari cu studenții de la Montanologie!

La pas prin Rășinari cu studenții specializării Montanologie de la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului

02/11/2023

🇷🇴🇹🇷🇲🇰🇩🇪𝑳𝒐𝒗𝒆 𝒐𝒇 𝒏𝒂𝒕𝒖𝒓𝒆 𝒊𝒔 𝒄𝒐𝒎𝒎𝒐𝒏 𝒍𝒂𝒏𝒈𝒖𝒂𝒈𝒆 este proiectul Erasmus+ KA210 al Primăriei Comunei Rășinari prin care derulează activități de conștientizare a populației tinere despre efectele negative ale produselor de curațenie, plasticului, produselor chimice asupra mediului înconjurător.
Ultima întâlnire din cadrul proiectului are loc în aceste zile la Kokani și Skopje, Macedonia, unde 16 parteneri din cele 4 țări implicate, Macedonia, Germania, Turcia și România, dezbat subiecte de interes pentru promovarea unei bune educații pentru protejarea mediului în rândul tinerilor. Bannere, flyere, articole de presă, fac obiectul materialelor propuse de partenerii din proiect, toate acestea fiind ulterior traduse în cele 4 limbi ale țărilor partenere.
Întâlnirea a avut, pe lângă zilele de dezbatere efectivă și discuții pe tema proiectului și vizite în zone naturale protejate din vecinătatea capitalei Skopje, precum canionul și lacul Matka, studiu pe râul Vardar și plimbare verde prin parcurile capitalei.
Urmează întâlnirea care încheie acest proiect, la Rășinari, în ianuarie 2024, unde câte doi reprezentanți ai fiecărei organizații partenere vor fi prezenți pentru a realiza raportul final, analiza chestionarelor și realizarea planului de lucru pentru sustenabilitatea proiectului.
Delegația din România a fost formată din dl Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari, dna Ileana-Carmen Dămean, directorul Școlii Gimnaziale "Sava Popovici Barcianu" Rășinari, dna Daniela Țichindelean, profesor și responsabil cu promovarea imaginii proiectului și dna Daniela Secu, director al Școlii Gimnaziale "Octavian Goga" Rășinari.

24/10/2023

Fotografii realizate la Rășinari în anul 1979.

Preluate de pe pagina doamnei Sorița Albu

21/10/2023

"𝑨𝒅𝒆𝒗𝒂𝒓𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒙 𝒔𝒆 𝒂𝒇𝒍𝒂 𝒊𝒏 𝒅𝒆𝒕𝒂𝒍𝒊𝒊." — 𝑵𝒂𝒓𝒄𝒊𝒔𝒂 𝑷𝒉𝒆𝒓𝒆𝒔

"Dacă întrebaţi orice locuitor al Răşinariului de când datează satul, cu siguranţă vă va răspunde că „de când lumea şi pământul… ˮ. Într-adevăr, documentele atestă Răşinariul ca fiind una dintre cele mai vechi localităţi din Mărginimea Sibiului, menţionat încă de la 1204.

Oamenii de aici colectau răşina de pe copaci, o fierbeau, iar produsul obţinut era vândut producătorilor de vopsele. De aici provine numele de Răşinari.

Una din îndeletnicirile principale ale locuitorilor a fost şi rămâne creşterea animalelor. Cu secole în urmă, ciobanii din Răşinari ajungeau cu turmele în transhumanţă până în Munţii Caucaz sau Serbia.

Pe culmile muntoase dimprejurul satului sunt răspândite şi astăzi stâne, fâneţe şi păşuni. Răşinărenii au fost şi au rămas buni meşteşugari. Aceştia se ocupau cu prelucrarea lemnului, cojocărit, prelucrarea lânii şi a textilelor. Astăzi, tradiţia meşteşugurilor este dusă mai departe de meşteri din sat. La sfârşitul secolului XIX, odată cu desfinţarea breslelor, la Răşinari s-au dezvoltat manufacturile. Căruţele realizate la „fabrica de căruţeˮ de la Răşinari erau vândute până în Grecia.

Pentru a cunoaşte satul îndeaproape, o plimbare pe uliţele strâmte, descoperind case vechi tradiţionale, cunoscând oameni şi obiceiuri e suficientă. Veţi descoperi muzeul localităţii, casele în care au copilărit Octavian Goga şi Emil Cioran, biserici vechi şi mai noi, case de meşteşugari şi culmi împădurite încărcate de legende.

Prin amplasarea sa geografică la poalele munţilor, Răşinariul oferă posibilitatea a numeroase drumeţii. Indiferent de traseul ales, peisajul este unul minunat, potecile îşi fac drum printre fâneţe, colibe şi pâraie cu apă proaspătă şi rece."

Sursa: Transilvania frumoasă

18/10/2023

Duminică, la 14.30... Asta-i România!

17/10/2023

Rășinari sub soarele de octombrie...

14/10/2023

Tramvaiul cu suflet de copil... te așteaptă pe 28 octombrie la Rășinari.
Un eveniment marca Rășinari.travel ❤️

🚋👧🧒
Daca esti admirator al vieții și al artei, te invităm la evenimentul pe 28 octombrie, în frumoasa localitate , la Centrul de Informare Turistica Rășinari, intr-o zi cu adevărat potrivita pentru asta.

📍 Locație: Rășinari, Centrul de Informare Turistica
⏰ Orar: 11:00 - 14:00
💰 Taxă: Gratuit (insa orice donatie in cadrul asociatei este binevenita)

Această dată nu a fost aleasă la întâmplare; este prima zi de vacanta!🤩

Programul tău începe la ora 11:00 cu o piesă de teatru pentru copii, jucata de actorii de la , care te va duce într-o lume plină de fantezie.

La ora 12:00, vei descoperi secretele artei graffiti într-o sesiune educativă cu Fondatorul SISAF.

La ora 12:30, te invitam la concertul grupului folk “Balada” de la Palatul Copiilor, individual va canta si Ana Severin din Rasinari.

La ora 13:00, îți recomand să te alături într-o drumeție ghidată, prin peisajele in culorile tomnatice ale Rășinariului.

Și fiindca vrem sa ai o experienta completa, în intervalul 11:00 și 14:00, ai ocazia să vezi cateva produse locale la un mic târg și de a degusta deliciosul , o specialitate locală care îți va încânta papilele gustative… placinta noastra draga!

13/10/2023

Primarul comunei Rășinari, domnul Bucur Bogdan, a fost ales prin vot în funcția de Președinte al Asociației ADI Pol Dezvoltare Sibiu.
Zona Metropolitană Sibiu e cu un pas mai aproape de realizare.

Zona Metropolitană Sibiu este mai aproape de înființare. Primăria Sibiu a găzduit o întâlnire importantă pentru constituirea asociației, acolo unde a fost

11/10/2023

Familie de țărani rășinăreni, 1933

Fotografie realizată de Kurt Hielscher și preluată din arhiva personală a doamnei Manuela Livia Lungu.

10/10/2023

Claudia, născută Goga, sora lui Octavian Goga, și soțul ei, Constantin Bucşan

Notații pe verso:
"Dragă Petrachie
Iată cea dintîi fotografie a noastră: Veneția, în fața bisericii S. Marco - hrănind porumbii cu boane de cucuruz.
Al tău,
I. Bucșan

Am ieșit cam urîți în chip, dar nu-i nimic sînt frumoși porumbii.
Cu drag, Claudia

Domnului Petrache Bucșan
stud. med.
Szibiel
Szeben m.
Hongrie"

Expediată de la Menton, departamentul Alpii Maritimi (Franța), în 20 ianuarie 1912.

© AdF (CC BY-NC-ND 4.0)
Sursa: Arhiva de fotografie

09/10/2023

Rășinăreancă autentică...

07/10/2023

"Chiar dacă acoperiți întreaga lume cu întuneric, nu puteți opri soarele să răsară." — Debasish Mridha

Photo credit: George Boghiu, 2023

04/10/2023

Nunta ciobanească

NUNTA CIOBĂNEASCĂOperator Imagine:Bogdan ScorțeaClaudiu DoncuțiuEditor Imagine:Bogdan Scorțea“NUNTA CIOBĂNEASCĂ”de la RășinariComplexul Național Muzeal Astra...

01/10/2023

Simbolul Rășinariului, 𝐓𝐑𝐀𝐌𝐕𝐀𝐈𝐔𝐋!🚋

💠În anul 1946 au început lucrările la linia de tramvai ce leagă Rășinariul de Sibiu cu împrumut la Creditul Județean și Comunal, după îndelungi discuții între administrația comunei și Ministerul Comunicațiilor. Locuitorii satului și-au adus contribuția la realizarea liniei, aceștia au prestat, în contul obligațiilor pentru drumuri, 5.549 zile de muncă. Muncitorii calificați au încasat salarii pentru 1.745 zile, fiind plătiți cu făină de porumb sau cereale (porumb, grâu), care se găseau extrem de greu în acei ani de secetă. Meșteri dulgheri și fierari și-au adus contribuția la realizarea liniei. Podurile Gociului și „Peste iaz” au fost construite de echipa condusă de Bucur Lungu, iar podul de lângă Cruce și podul Piuălor, de cea a lui Ioan Cruciat. Fierarii Țincu Ioan, Ioan Adam și Bucur Hoadrea au confecționat „papucii” metalici pentru piloți. Alături de rășinăreni, a lucrat un detașament din Regimentul 3 Căi Ferate, condus de locotenentul Străchinaru, satul asigurând cazare și hrană soldaților.

💠Linia de tramvai a fost inaugurată la 14 martie 1948. Pentru inaugurare, în sat s-au făcut pregătiri deosebite: casele au fost decorate cu ramuri de brad (din capul satului până la Căminul Cultural), au fost construite două arcuri de triumf și au fost arborate drapele. Un grup de 40 de călăreți și fanfara satului au făcut o primire impresionată oaspeților care au participat la eveniment. Multă vreme, tramvaiul a fost singura posibilitate de transport între Sibiu și Rășinari, atât pentru rășinăreni, cât și pentru turiștii veniți în zonă.

💠Până în 2013, linia de tramvai a fost administrată de Primăria Sibiu, prin societatea de transport Tursib. A fost momentul când Klaus Iohannis, primarul de atunci al orașului Sibiu, și Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari, au semnat un acord prin care tramvaiul și linia de tramvai s-au întors acasă, la Rășinari. Au urmat, din 2014, lucrări de reabilitare a liniei, schimbarea stâlpilor și a cablului electric și achiziționarea unui nou tramvai din Austria, cu 54 de locuri, care a costat aproximativ 6.000 de euro.

💠Tramvaiul circulă între Sibiu și Rășinari în scop turistic și în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

Text preluat din publicația Mesagerul de Sibiu.
Fotografii cu linia de tramvai realizate de Florin Marinescu și imaginea tramvaiului preluată de pe pagina programului Anii Drumeției, finanțat de Consiliul Judetean Sibiu.

27/09/2023

18/09/2023

Mirel Dragoste, căpitanul echipei masculine de baschet BC CSU Sibiu vine la Rășinari!
Se alătură programului Anii Drumeției și, pe 23 septembrie, strânge gunoaiele din zona Prislop!

Un motiv în plus să folosim spațiile de depozitare a deșeurilor, nu?

15/09/2023

Răzvan Omotă — răşinăreanul devenit actor

Provine din „Best Village Tourism”, din Mărginimea Sibiului, are 28 de ani și, ca actor, se caracterizează prezent, muncitor și, câteodată, mărturisește acesta, naiv. A descoperit dragostea pentru artele spectacolului încă din copilărie, când organiza un veritabil teatru de păpuși ...

03/09/2023

LEGENDA CETĂŢII

Când a fost, când nu, destul că de fost au fost pe lume uriaşi. Doi dintre ei, frați buni, ar fi trăit chiar prin părţile acestea. Cum se apropie iarna şi nu aveau sălaşuri trainice, au hotărât să-şi ridice fiecare câte un palat, unul pe dealul de la Cisnădioara, celălalt pe cel de la Răşinari, căruia i se zice astăzi Cetăţuia.
Zis şi făcut. S-au apucat ei de treabă, răsturnând stânci şi bolovani, săpând adânc şi legând totul cu mortar. După o vreme zidurile au început să se înalte şi să ia formă.
Într-o zi, răşinăreanul strigă către frate-său din Cisnădioara (că din vârful dealurilor se vedeau binişor unul pe altul):
—Văd că mai ai ceva de lucru, frate. Eu sunt aproape gata.
—Mai am oleacă, dar în câteva zile, dacă îmi ajută Dumnezeu, isprăvesc şi eu.
—Dar fără ajutorul lui Dumnezeu nu poţi isprăvi? Eu isprăvesc azi, mâine şi fără ajutorul lui Dumnezeu.
—Vorbeşti cu păcat, frate, zise cisnădioreanul. Fără ajutorul Celui de Sus nu putem face nimic.
—Fleacuri. N-am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Îmi pot face singur palatul.
În clipa aceea se stârni ca din senin o furtună şi un vuiet, de se cutremura pământul. Cât era de uriaş răşinăreanul a trebuit să se întindă pe pământ ca să nu fie luat de viforniţă. Din palatul lui se rostogoleau stâncă după stâncă, bolovan după bolovan, de n-a mai rămas din el decât fundamentul. Când furtuna a încetat şi a văzut răşinăreanul ce s-a ales de munca lui, să înnebunească. A întors capul spre palatul lui frate-său şi când a văzut că e neatins, de ciudă a pus mâna pe stânci şi bolovani aruncându-le într-acolo ca să-l dărâme. N-a nimerit în clădire, dar l-a lovit cu o stâncă pe frate-său, omorându-l. A pus mâna apoi pe altă stâncă şi mai mare, dar aceasta era atât de grea, încât l-a răsturnat, rostogolindu-se pe râpă la vale. Pe vremea aceea råpa sau povârnişul acela iute de către sat nu se plantase cu puieţi de pin, din care a crescut pădurea deasă de astăzi care domoleşte şi înghite şuvoaiele repezi care ar spulbera căsuţele din vale.
Uriaşul s-a prăvălit, din stâncă în stâncă, până jos, unde a rămas nemişcat. Era acolo un schit de călugări, de la care şi-a luat atunci numele şi apa Ştezii de azi. I se zicea atunci Valea Călugărenilor. Aceştia l-au luat pe uriaş şi l-au îngropat pe locul în care este astăzi grădina Barcianu.
Pe zidurile fundației palatului-cetate au crescut arbori, tufişuri şi copaci, dar ele se pot vedea bine şi astăzi.

Legende rășinărene - Corneliu Lubinschi

Photo by George Boghiu

31/08/2023

Comuna RĂȘINARI se alătură inițiativei 𝗡𝗼𝗮𝗽𝘁𝗲𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗹𝗮 𝗦𝗮𝘁𝗲 — 2 Septembrie 2023

Prima ediție a evenimentului 𝗡𝗼𝗮𝗽𝘁𝗲𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗹𝗮 𝗦𝗮𝘁𝗲 în Romania va avea loc sâmbătă, 2 septembrie 2023, și propune publicului peste o sută de obiective, evenimente culturale și programe educative organizate de entități muzeale sau organizații private, în spații cu valoare istorică și de patrimoniu din satele și comunele României.

Comuna Rășinari, una din cele mai frumoase comune ale României, declarată Best Tourism Village în anul 2022, se alătură inițiativei și propune turiștilor trei obiective:
— 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗺𝗲𝗺𝗼𝗿𝗶𝗮𝗹𝗮 𝗢𝗰𝘁𝗮𝘃𝗶𝗮𝗻 𝗚𝗼𝗴𝗮 - 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝟭𝟲.𝟬𝟬-𝟮𝟭.𝟬𝟬
— 𝗕𝗶𝘀𝗲𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗩𝗲𝗰𝗵𝗲 𝗥𝗮𝘀𝗶𝗻𝗮𝗿𝗶 - 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝟭𝟳.𝟬𝟬-𝟮𝟭.𝟬𝟬
— 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗲𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 𝗥𝗮𝘀𝗶𝗻𝗮𝗿𝗶 - 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝟵.𝟬𝟬-𝟮𝟮.𝟬𝟬
De asemenea, turiștilor li se propune un tur al comunei Rășinari, daca urmăresc aplicatia 𝑸𝒖𝒆𝒔𝒕𝒐 - 𝑫𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒅𝒆 𝒑𝒐𝒓𝒕𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒍𝒆𝒈𝒆𝒏𝒅𝒆 𝒓𝒂𝒔𝒊𝒏𝒂𝒓𝒆𝒏𝒆 și doua trasee turistice ghidate în jurul localității (1. Pe Valea Drăgoții spre Cisnădioara cu plecare la ora 9.00 de la Muzeul Etnografic din centrul comunei; 2. Pecare în drumeția "Apus de soare" pe Fraga de la Casa memorială Octavian Goga la ora 16.00).

Vă așteptăm cu drag!
Primar, Bogdan Bucur

30/08/2023

Sâmbătă, 2 septembrie 2023, nenea Pavel deschide larg porțile casei pentru a vă întâmpina în muzeul pe care l-a făcut la el acasă🏡!
Ziua porților deschise vă așteaptă cu cele mai frumoase exponate pe care proprietarul și familia sa le-au strâns de-a lungul vremii.

29/08/2023

Povestea casei din povești...

Povestea micuței case albastre cu ferestre verzi din Mărginimea Sibiului. Are 200 de ani și a fost luată de la un preot

28/08/2023

Privind în urmă, întorcându-ne în trecut cu 20 de ani, ne amintim primele ediții ale Festivalului Țuicii și al Brânzei care, la acea vreme, strângeau sute de oameni în public, bucuroși că satul lor are un festival care promovează, în primul rând, tradiționala brânză făcută de ciobanii rășinăreni, dar și datinile și obiceiurile minunate ale acestui loc binecuvântat de Dumnezeu... ❤️

Timid, o dată cu trecerea anilor, festivalul a luat amploare. Dacă la primele ediții cântau și dansau doar artiști locali, cu fiecare an, în fiecare ediție se mai adaugă artiști consacrați, artiști cunoscuți în țară și dincolo de granițe.
An de an, ansambluri de dansatori urcă pe scena festivalului, bucurând publicul și aducând un plus de valoare fiecărei ediții.
S-au scurs 20 de ani de la primele încercări... Au trecut 20 de ani de când Festivalul Țuicii și al Brânzei a luat naștere din inițiativa unor oameni pentru care Rășinari nu e doar CASĂ; Rășinari pentru cei ce îl iubesc, e ACASĂ. ❤️

S-a încheiat a 20-a ediție, cu artiști minunați, cu brânză bună și țuică pe măsură, cu mii de vizitatori și turiști pentru care cele două zile de festival au părut insuficiente.

Urmează ediția a XXI-a care, cu siguranță, va fi cel puțin la fel de frumoasă ca cea de acum!
Să ne revedem sănătoși la anu'! 🥂🧀🧈

Photos by: Sibiul în imagini, Mihai Nițu, 2023

28/08/2023

Încă o ediție a ajuns la final...
Ne revedem la anu'!

26/08/2023

A început cel mai frumos festival de la Rășinari!
Bine ați venit la noi!
Festivalul Țuicii și al Brânzei, ediția XX vă așteaptă în cele două zile însorite pe Valea Ștezii!

25/08/2023

23/08/2023

La pas... spre Trainei!🌳🌳🌳
Festivalul Țuicii și al Brânzei de la Rășinari atrage, an de an, foarte mulți vizitatori.
Din 2017, de când Rășinariul este înfrățit cu localitatea franceză Civrieux, o delegație din hexagon ne vizitează an de an, bucurându-se alături de noi, rășinărenii, de festivalul nostru cu tradiție.

Prima seară a vizitei prietenilor noștri francezi i-a găsit în cel mai frumos loc de belvedere, pe drumul spre Trainei.

21/08/2023

Ediția a XX-a a Festivalului Țuicii și al Brânzei se pregătește să își întâmpine oaspeții!
Valea Ștezii va fi locul în care iubitorii brânzei, țuicii și tradițiilor și obiceiurilor păstorești se vor simți minunat pe durata celor două zile de festival!
Vă așteptăm la Rășinari! 💚

16/08/2023

𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐢 𝐁𝐀𝐑𝐂𝐈𝐀𝐍𝐔 (𝐁𝐚𝐫𝐬𝐚𝐧) 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐚𝐬𝐢𝐧𝐚𝐫𝐢

… Emil Cioran nu era un simplu țăran născut într-o familie țărănească obișnuită. Pe lângă talentul considerabil moștenit de la tatălui său, exista în Rășinari o familie pe care toți Cioranii o priveau drept modelul lor. O soră a bunicului lui Emil, Șerban Cioran, Stanca (mătușa Stanca), sa măritat într-o familie din Rășinari, care a produs preoți, bărbați ai literelor și politicieni, familia Barcianu (Bârsan).

Istoria familiei Barcianu este relatată în detaliu, cu o bogată interpretare, de tatăl lui Cioran în cartea sa “Șapte generații de preoți și protopopi-profesori din aceeași familie: Barcianu, 1699-1903”, scrisă în anul 1955, dar care nu a fost publicată până în anul 1991, de către fratele lui Cioran, Aurel, la Sibiu.

Cioranii au fost identificați îndeaproape cu familia Barcianu: nu numai pentru faptul că destinele acestor familii au fost strâns legate, ci și pentru că aceștia au recunoscut în Barcianus modelul propriei lor vieți, precum și un model de dedicație pentru cauza națiunii. În introducerea sa în cartea despre Barcianus, tatăl lui Cioran își mărturisește afinitatea față de această familie, vorbind de datoria sa morală de a-și păstra memoria pentru posteritate: de mult timp am fost obsedat de necesitatea colectării și procesării documentelor rămase în familie și am considerat-o drept datoria mea morală și spirituală de a desena o imagine a vieții și a activității acestor oameni, deoarece ei merită recunoașterea postumă a posterității. Dar, de asemenea, le datorez personal recunoașterea, deoarece și eu am slujit timp de 18 ani la altarele bisericilor din Rășinari, unde slujesc preoții lui Barcianu, …. Această dinastie Barcianu rămâne o sursă de lumină și un exemplu de urmat.

Există un sentiment de urgență aici, și anume necesitatea de a stabili consemnarea acestor fapte înainte de a muri. Astfel este normal să presupunem că Emilian Cioran, cu mult înainte de a scrie istoria familiei Barcianu “pentru posteritate”, cu doar doi ani înainte de moartea sa, a ținut la această tradiție cunoscută ca fiind “o sursă de lumină și un exemplu pe care urma să-l urmeze” cei doi fii ai săi. Putem presupune că a încercat să insufle în ei spiritul, misiunea națională și culturală a intelectualului român pe care a admirat-o în familia Barcianu.

Sava Popovici Barcianu (Bârsan)

Istoria lui Emilian Cioran a familiei Barcianu începe în 1699, cu Coman Bîrsan, arhiepiscop de Rășinari, care a trăit 105 ani, până în 1804. Fiul său, Sava Popovici vârstnicul, a fost un renumit copistor al manuscriselor bisericești vechi și un predicator talentat .

Numele original al familiei Birsan a fost schimbat în Barcianu de către al șaselea preot al familiei, Sava Popovici Barcianu (1814-79), care în 1839 sa căsătorit cu fiica lui Coman Cioran, Stanca. Acesta a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Sibiu de către marele episcop Andrei Șaguna, iar în anul 1869 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Sava P. Barcianu (Bârsan) a fost nu numai o figură intelectuală distinsă (autorul a numeroase manuale, printre care un manual german de gramatică și un dicționar româno-german), dar și un politician activ: el a fost ales în comisia permanentă a Adunării Blaj din 3-15 mai 1848, membru al delegației române la Viena, pentru a prezenta împăratului austriac pretențiile românilor din Transilvania și un membru al unui grup de militari voluntari din Rășinari care să lupte alături de austrieci împotriva revoluționarilor maghiari în acel faimos “an al revoluțiilor”.

Continuând tradiția familiei, fiul său, Daniel Popovici Barcianu, profesor, scriitor și secretar al Asociației Astra, a fost de asemenea activ politic (membru în conducerea Partidului Național Român din Transilvania): împreună cu alți paisprezece români, a semnat o cartă a drepturilor politice pentru românii din Transilvania și a fost trimis la Viena în 1892.

În lipsa unui răspuns oficial, membrii delegației române au publicat carta, semnatarii au fost arestați și condamnați la câțiva ani de închisoare (executată parțial la închisoarea Vác și grațiată de împăratul Franz Josef I al Austriei). În istoria sa despre Barcian, Emilian Cioran citează amplu scrisori de familie. El a ales să citeze exact acele pasaje care subliniază dedicarea lor familiei și cauzei naționale. Pasajele alese din scrisorile lui Barcianu care se ocupă de îngrijirea părintească pentru bunăstarea fiului, respectul fiului pentru autoritatea părintească, dorința părinților de a vedea fiul că se întoarce mai devreme și, prin toate acestea, simțul urgenței unei misiuni sunt teme care cântăresc puternic asupra minții lui Cioran care fiind mai în vârstă trebuie să-și reamintească scrisorile dintre el și fiul său îndepărtat, Emil. …

De pe Național Geografic, rubrica oameni și locuri am extras de asemenea un text care face referire la familia Barcianu (Bârsan). Textul de mai jos este semnat de Ana Dumitrescu.

… Rășinariul este realmente un paradis, în sensul propriu al termenului, constituit din peisaje, și nu din persoane. „Dacă vreodată m-aș întoarce acasă, locurile astea aș vrea sa le revad, dar oamenii – categoric nu… N-am niciun chef sa vad pe nimeni, oricine-ar fi“ – îi scria fratelui sau în 14 august 1969. De altfel, singura casă unde visa să locuiască era cea a lui Barcianu (om înstărit din Rășinari), o casă izolată, cu gradină. Acea familie Barcianu despre care spune, în scrisoarea din 26 mai 1978, că s-ar putea scrie un roman.

Azi, puțini oameni își mai aduc aminte de aceasta familie. Mulți însa țin minte mitul casei. Un sătean își amintește că această casă a fost mult timp cea mai mare din Răsinari: „Ocupa cel puțin un sfert din sat. Avea o grădina imensă, mai mult de 2 hectare, plină de copaci.

Acum, Rășinariul e mult mai întins.“ El a dat, prin familia Barcianu, doi oameni celebri ai României: Sava Popovici Barcianu, fost preot ortodox, profesor și om politic, membru al Academiei Române, și fiul său, Daniel Popovici Barcianu, om politic, inițiator al Memorandumului din 1892.

Sava Popovici Barcianu este întemeietorul primei școli din Rășinari, care a funcționat într-o căsuță de lemn pe proprietățile lor. În perioada interbelică, la Barcieni se strângeau spiritele luminate ale vremii și Cioran a participat la câteva dintre aceste reuniuni.

Traducere din lucrarea ”Searching for Cioran” de Ilinca Zarifopol-Johnston
Sursa: www.voci.ro

16/08/2023

Festivalul Țuicii și al Brânzei, ediția XX

Zilele de 26 și 27 august aduce brânză și țuică în cadrul unui festival tradiție la Rășinari – Festivalului Brânzei și al Țuicii

15/08/2023

O vizită acasă la Goga...

12/08/2023

Scanează codul QR și joacă Questo la Rășinari!
"Deschide porțile spre legende rășinărene" te plimbă pe străzile înguste ale satului, pe urmele unei povești minunate care te îndeamnă să descoperi cele mai frumoase locuri. Îți ținem pumnii să parcurgi cu succes tot jocul! 💛

12/08/2023

"Trei pruni frăţini, ce stau să moară,
Îşi tremur' creasta lor bolnavă,
Un vânt le-a spânzurat de vârfuri
Un pumn de fire de otavă.
Cucuta creşte prin ogradă,
Şi polomida-i leagă snopii...
— Ce s-a ales din casa asta,
Vecine Neculai al popii!..."

(O. Goga)

08/08/2023

La pas... prin cel mai frumos colț de rai: RĂȘINARI, satul desemnat "Best tourism village" de catre Organizația Mondială a Turismului în anul 2022.
❤️🧡💛💚💙

30/07/2023

Biserica Veche, cu hramul Cuvioasa Paraschiva

Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind biserica iezuiților din centrul Sibiului, la rândul ei o copie a bisericii vieneze „Schottenstift”. Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale la interior (1752) și pe fațade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, unde mai demult se afla locul de judecată și cimitirul satului.Pe locul actualei biserici de piatră a existat o mai veche biserică din lemn, datată 1688, și vândută în secolul al XVIII-lea parohiei din Satu Nou, Brașov.Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț, în deceniul al șaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Rășinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența sârbă la Rășinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea preoților români.

La intrarea în biserică, deasupra ușii, pe zid se remarcă inscripția Dela zidirea bisericii anii Domnului 1725 mai 29, iar ceva mai jos, săpat în grinda de lemn de deasupra ușii Anii Domnului 1755 Mai 29. În biserică fost înmormântat în anul 1788 episcopul Ghedeon Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie. În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș.

În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755”. Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758”. Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică – cea din lemn – care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cm declara un meșter zidar din Sibiu: „că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuța, popa Iosif Pătruț, popa Sain, popa Maniu, popa Bratu. Ultimului dintre ei, popa Bratu, i-au fost încredințate misiuni speciale de către domnitorii Țării Românești în relațiile politice și comerciale pe care le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către „Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav”, fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ. În 1932, prof. V. Chidu de la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu a recondiționat pictura cu miez de pâine dar în lipsa unor tehnici de restaurare moderne aceasta s-a degradat din nou.

Sursa: galmarginimeasibiului.ro