La pas prin Rășinari

La pas prin Rășinari Ai ales Rășinariul? Minunat! Parchează în centru și ia Rășinariul la pas! Descoperă-i comorile!

O să-ți placă straduțele înguste, porțile înalte și cele trei dealuri ce strajuiesc comuna: Coasta Boacii, Coasta lui Cosma și Cetățuia!

𝑳𝒆𝒈𝒆𝒏𝒅𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒇𝒖𝒏𝒅𝒖𝒍 𝑰𝒆𝒛𝒆𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑴𝒂𝒓𝒆 𝑇𝑒𝑥𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑢𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 ”𝐿𝑒𝑔𝑒𝑛𝑑𝑒 𝑟𝑎̆𝑠̦𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑛𝑒”, 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐮 𝐋𝐮𝐛𝐢𝐧𝐬𝐜𝐡𝐢 𝐃𝐫𝐚...
15/11/2024

𝑳𝒆𝒈𝒆𝒏𝒅𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒇𝒖𝒏𝒅𝒖𝒍 𝑰𝒆𝒛𝒆𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑴𝒂𝒓𝒆

𝑇𝑒𝑥𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑢𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 ”𝐿𝑒𝑔𝑒𝑛𝑑𝑒 𝑟𝑎̆𝑠̦𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑛𝑒”, 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐮 𝐋𝐮𝐛𝐢𝐧𝐬𝐜𝐡𝐢 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐦𝐚𝐧 (1914 - 1999), 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑟𝑎̆𝑠̦𝑖𝑛𝑎̆𝑟𝑒𝑎𝑛

Pe la anul 1870 trăia în Rășinari Sain Borhină. Învățase 7 clase la școala din sat și dascălii stăruiau pe lângă părinții lui să-l dea mai departe, că-i tare deștept. Dar părinții nu aveau cu ce, că de abia ăși duceau zilele. Și Sain a rămas acasă, ca să împartă sărăcia cu ai lui.
Au trecut anii, s-a însurat, a avut copii, dar de sărăcie n-a scăpat. Totuși era bine văzut în sat, pentru că, stând de vorbă cu oamenii, dar mai cu seamă cu preoții și dascălii, îl străfulgerau uneori gânduri care îi lăsau pe toți cu gura căscată.
Într-o zi, unul dintre dascăli îi zise:
- Hai, Saine, la casină, unde se strâng domnii din sat, că sunt acolo ceva cărți și câteva gazete. Mai citești și mai afli și tu ce-i în lumea asta.
Și s-a dus Sain la casină de câte ori isprăvea cu treburile. Duminica dup amiaza era nelipsit. Mânca gazetele și, din ele, mai ales veștile despre America, le citea de două, trei ori. În mintea lui, se limpezea tot mai mult că acolo trebuie să fie raiul pe pământ. El sta aici, spetindu-se cu munca și sărăcia, iar alții huzureau de cealaltă parte a pământului. Învățase la școală că pământul e rotund și că America e de partea cealaltă, sub picioarele noastre. Dacă ar ajunge acolo, ar lega sărăcia de gard. Dar cm să ajungă? Unii care aveau cea bani, plecau cu trenul și cu vaporul, dar el nu avea nimic, decât mintea lui ascuțită care, uneori, era atât de înfierbântată încât o lua și razna.
Auzise el că Iezerul Mare e lac fără fund. Dacă e fără fund, înseamnă că cealaltă parte dă în America, gândi el. Bine, dar tot drumul nu- aer, ci numai apă. Dacă și-ar putea face el așa o ladă încăpătoare și i-ar pune un motoraș, care să o poarte în adâncime, ar ajunge el în America? Din ce să facă lada care să nu ia apă? Din lemn nu merge, că se umflă. Numai din tablă.
A stat de vorbă la casină cu dascălii și preoții. Toți au râs de el.
- Ești om deștept, Saine, dar unde-i minte multă ...
- O ieie razna, Saine! Cum să meargă motorul prin apă?
Dacă a văzut că nu-l înțelege nimeni, s-a pus pe treabă de capul lui și într-un an de zile a făcut și lada și motorul, le-a pus pe un cal și a pornit spre Iezer. Acolo s-a vârât în ladă, a dat drumul la motor și s-a lăsat pe apă afundându-se.
În balaurul de care auzise pe unii vorbind, nu credea. Avea o ferestruică și s-a uitat pe ea: bolovani peste bolovani și nimic altceva. Păi pe unde să intre în America, prin ce ieșire, că nu era niciuna? S-a răsucit, s-a învârtit... degeaba. Atunci a pornit înapoi. Se strânsese lume pe malul Iezerului să-l aștepte pe Sain din America. Răsturnând bolovani și cu motorul s-a ridicat.
- Ai fost, Saine?
- Cum îi în america?
- Ne duci și pe noi?
- Nu te-a mâncat balaurul?
Sain le-a spus că America e o grămadă de bolovani, că lacul are fund și că balaurul e numai în mintea încălzită a oamenilor.
Până la urmă, Sain Borhină tot s-a dus în America, dar cu trenul și vaporul. S-a întors după vreo cinci ani, cu dolari și și-a pus în rând gospodăria și familia.

Fotografie preluată de pe site-ul www.muntii-nostri.ro

Ce faci azi?Se anunță mult soare și un spectacol minunat la Rășinari în cadrul Festivalului "Tradiții și obiceiuri străb...
27/10/2024

Ce faci azi?
Se anunță mult soare și un spectacol minunat la Rășinari în cadrul Festivalului "Tradiții și obiceiuri străbune" — Fiii satului Rășinari! ❤️

Te așteptăm să ne te alături! Târgul cu produse tradiționale, muzica și jocul românesc vor face ca ziua de azi să fie minunată.

Hai la Rășinari!

Va așteptăm la Rășinari!
25/10/2024

Va așteptăm la Rășinari!

Fiii satului Rășinari — 26-27 Octombrie 2024

Vă așteptăm acasă!

Fiii satului Rășinari — 26-27 Octombrie 2024Vă așteptăm acasă!
19/10/2024

Fiii satului Rășinari — 26-27 Octombrie 2024

Vă așteptăm acasă!

Rășinariul își cheamă fiii satului acasă!26 - 27 octombrie 2024 — Fiii satului!Se împlinesc 820 de ani de la prima atest...
19/10/2024

Rășinariul își cheamă fiii satului acasă!

26 - 27 octombrie 2024 — Fiii satului!

Se împlinesc 820 de ani de la prima atestare documentară a satului "din margine de codru".
🌲🌲🌲

Photo: Visit Transilvania

Mioara Bogdan, rășinăreanca noastră, duce tradiția mai departe!
11/10/2024

Mioara Bogdan, rășinăreanca noastră, duce tradiția mai departe!

La pas... prin satul lui Goga și Cioran, cu Carmen Ghidiu — președinte APAR
06/10/2024

La pas... prin satul lui Goga și Cioran, cu Carmen Ghidiu — președinte APAR

Mărginimea Sibiului, filozoful Emil Cioran și poetul Octavian Goga, într-un cuvânt, satul Rășinari, din județul Sibiu! Unul dintre cele mai vechi sate din Ar...

Haideți la un Questo!Rășinariul se află pe harta jocurilor online de multă vreme.Descoperiți-i comorile, jucând Questo —...
14/09/2024

Haideți la un Questo!
Rășinariul se află pe harta jocurilor online de multă vreme.
Descoperiți-i comorile, jucând Questo — Deschide porțile spre legende rășinărene.

Îți vine să crezi că locul acesta minunat în care te afli acum are o istorie de peste 800 de ani? Da, prima atestare documentară a - ... Learn more!

Tramvaiul de RășinariFotografie preluată de pe pagina Iubesc Sibiul Romania
14/09/2024

Tramvaiul de Rășinari

Fotografie preluată de pe pagina Iubesc Sibiul Romania

Noaptea Muzeelor la Sate, ediția II, 31 august 2024, proiect inițiat și coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din Ro...
30/08/2024

Noaptea Muzeelor la Sate, ediția II, 31 august 2024, proiect inițiat și coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Cu ocazia acestui eveniment, casa poetului Octavian Goga și Colecția Etnografică Pavel Diaconu din Rășinari vor putea fi vizitate gratuit conform următorului program:
Sâmbătă 31 august 2024
Casa Octavian Goga (str. Popa Bratu, nr. 880)
interval orar: 16.00 – 21.00
Colecția Etnografică Pavel Diaconu (str. Râul Caselor, nr. 1180) interval orar 18.00 - 21.00

Festivalul Branzei și al Țuicii - RășinariEdiția XXIVă așteptăm pe Valea Ștezii în 24 și 25 august 2024!
22/08/2024

Festivalul Branzei și al Țuicii - Rășinari
Ediția XXI
Vă așteptăm pe Valea Ștezii în 24 și 25 august 2024!

FESTIVALUL BRÂNZEI ŞI AL ŢUICII
Rășinari, 24-25 August 2024, Ed. a XXI-a pe Valea Ștezii

Comuna Rășinari, una din cele mai frumoase comune ale României, The best tourist village România 2022, este gazda celei de-a XXI-a ediții a „Festivalului Brânzei și al Țuicii”.
An de an, pe Valea Ștezii, tineri frumoși îmbrăcați în costume tradiționale încântă turiștii cu dansul lor vesel. Cunoscuți cântăreți de muzică populară din Mărginimea Sibiului și din alte colțuri ale țării strâng ropote de aplauze de la mulțimea adunată la Răşinari.
Pe parcursul celor două zile de festival va avea loc târgul de produse tradiționale specifice Mărginimii Sibiului (brânzeturi, tocană de oaie la ceaun, cocoloș cu brânză, pastramă etc.), unde începând cu ora 10.00 vizitatorii le pot degusta și achiziționa.
Manifestarea culturală este organizată de Primăria comunei Rășinari în colaborare cu Asociația Dram Center 07, Asociația Călușerii Rășinari, Asociația Turismul Sibian, Asociația Pensiunilor Agroturistice din Rășinari, Asociația Rășinari Confluențe Europene și este co-finanțată de Primăria Rășinari prin Agenda Culturală 2024 și de Consiliul Județean Sibiu prin Agenda pentru Cultură și Dezvoltarea Comunităților 2024.
Vă așteptăm cu drag să vă bucurați de programul artistic oferit de ansamblurile folclorice, de interpreții de muzică populară și de produsele tradiționale oferite de către producători.

Primar, Bogdan Bucur

Vă așteptăm pe Valea Ștezii la o nouă ediție a Festivalului Țuicii și Brânzei.
20/08/2024

Vă așteptăm pe Valea Ștezii la o nouă ediție a Festivalului Țuicii și Brânzei.

𝗥𝗮𝘀𝗶𝗻𝗮𝗿𝗶 - 𝗰𝗼𝗹𝘁𝗶𝘀𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮Dacă vrei să vezi un sat autentic românesc, încremenit parcă într-o zi de sărbătoare de ac...
18/08/2024

𝗥𝗮𝘀𝗶𝗻𝗮𝗿𝗶 - 𝗰𝗼𝗹𝘁𝗶𝘀𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮

Dacă vrei să vezi un sat autentic românesc, încremenit parcă într-o zi de sărbătoare de acum 100 de ani trebuie să mergi la Rășinari. O localitate superbă prin farmecul inefabil al unui sat din Mărginimea Sibiului, populat de oameni tare gospodari, iubitori de tradiție și de continuitate a tot ce este frumos și românesc.

Situată la poalele munţilor Cindrel, în direcţia staţiunii Păltiniş, comuna sibiană Răşinari este o aşezare reprezentativă pentru portul şi obiceiurile populare specifice Mărginimii Sibiului.

Comuna este formată din satele Răşinari – reşedinţa, Prislop și Trainei. Localitatea se află la o distanţă de 12 km de oraşul Sibiu şi este legată de acesta printr-o linie de tramvai, care traversează şi Pădurea Dumbrava.

Cea mai veche atestare documentară a satului de reşedinţă datează din anul 1204. Este un act prin care regele maghiar Emeric îl scuteşte pe Ioan Latinul, din „villa Riuetel”, de impozite, ca răsplată pentru serviciile lui, acordându-i în acelaşi timp şi unele privilegii nobiliare. Denumirea de „Riuetel”, „Reutel”, „Rothel” sau „Roschel” reapare în documentele vremii abia în anul 1462, într-o scrisoare a lui Vlad Ţepeş către sultanul Mehmed al II-lea.

Numele aşezării provine de la una din îndeletnicirile de bază ale localnicilor: culesul răşinii de brad, arbore care creşte din abundenţă pe culmile munţilor înconjurători. Şi astfel, de la răşina de brad, aşezarea s-a numit Răşinari.

Pentru numeroși nostalgici, tramvaiul dinspre Sibiu spre Rășinari este una dintre cele mai frumoase și vechi modalități de transport din istoria Sibiului. Linia a fost inagurată cândva în 1947 pentru a-i transporta pe oameni spre Rășinari, localitatea care în care oamenii încă își mai păstrează preocupările pastorale. Oprit din circulație la sfârșitul lui 2011 și pus în funcțiune rareori numai în scop turistic, tramvaiul Sibiu-Rășinari circulă din nou pe linia redeschisă în octombrie 2018.

Rășinari este locul care l-a dat lumii pe Emil Cioran – unul dintre cei mai mari filozofi și scriitori români. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (născută Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile austro-ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.

Emil Cioran și a făcut studiile clasice la un liceu de renume al Sibiului – Liceul ”Gheorghe Lazăr” – și apoi a mers să studieze Filozofia la București, având 2 colegi care aveau să devină la fel de celebri ca și el: Constantin Noica și Mircea Eliade, fiind elevul unor profesori la fel de celebri: Tudor Vianu și Nae Ionescu.

Bun cunoscător al limbii germane, a studiat în original lucrările unor mari filozofi ai lumii Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer și, mai ales, pe Friedrich Nietzsche. Încă din tinerețe a arătat înclinație spre agnosticism, apărându-i evidentă "incoveniența existenței".

Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei. Varianta definitivă a Îndreptarului (rămasă inedită până în 1991) a fost încheiată în 1945, anul în care Cioran s-a stabilit definitiv în Franța. După retragerea cetățeniei române de către autoritățile comuniste a trăit la Paris ca apatrid. acolo a și murit la vârsta de 84 de ani, fără să ceară vreodată cetățenia franceză. Marele filozof este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris, departe de satul și țara pe care le-a iubit atât de mult.

Dincolo de lucrările lui, Emil Cioran se distinge ca și cel mai important autor românde citate. Ne-am oprit asupra unuia dintre ele pe care vi-l transmitem și Dumneavoastră: ”Singurătatea fără Dumnezeu este nebunie curată”.

La foarte mulți ani de când acesta și-a văzut ultima dată satul, oamenii care vizitează localitatea pot regăsi case, biserici ori școli aproape neschimbate. Localitatea din Mărginimea Sibiului parcă a încremenit în timp într-o zi de sărbătoare.

Localnicii din Rășinari sunt foarte mândri pentru că localitatea lor a dat posterității, alături de Emil Cioran, multe alte personalități ale României.
Rașinariul este locul de naștere al cărturarului Sava Popovici Barcianu (1814 – 1879), al medicului și exploratorului Ilarie Mitrea (1842 – 1904), unul din fondatorii Muzeului Antipa, din București, al naturalistului Daniel Popovici Barcianu (1847 – 1900), al profesorului Traian Bratu (1874-1940), al poetului Octavian Goga (1881 – 1938), al scriitorului Corneliu Lubinschi Dragoman (1914 – 1999).

O monografie monumentală despre această localitate a scris profesorul Victor Păcală, publicată în 1914 și premiată de Academia Română. Dascălul scria, de exemplu, că, pe atunci, în Răşinari erau 23 de prăvălii, trei mici hoteluri, cinci cârciumi şi 50 de alcoolici notorii. Se murea de pneumonie şi de boli de inimă. În localitate trăiau 5.700 de suflete, îngrijite de opt moaşe şi un doctor şi era considerată o aşezare bogată.

În lucrarea profesorului Păcală e pomenit și tatăl filozofului Emil Cioran. Preotul paroh Emilian Cioran ținea contabilitatea la societatea de credit și economii „Andreiana” și era președintele „Reuniunii meseriașilor”. Asociaţia, fondată în 1911, avea ca scop „promovarea intereselor intelectuale, morale şi materiale ale meşteşugarilor din comună”.

Răşinariul este cea mai mare comună din Mărginimea Sibiului. Este situată la confluenţa râului Steaza cu pârâul Sibişel, la o altitudine de 573 de metri. Localnicii spun că numele localității provine de la o veche îndeletnicire a oamenilor locului: culesul rășinii de brad, arbore care crește pe culmile munților din jur.

Sursa: www.coltisorderomania.ro

Primaria Comunei Rasinari e alături de Raliul Sibiului!
13/07/2024

Primaria Comunei Rasinari e alături de Raliul Sibiului!

13/07/2024

Interviu acordat de primarul comunei Rășinari, domnul Bucur Bogdan

𝐄𝐌𝐈𝐆𝐑𝐀𝐍𝐓𝐈𝐈 — o piesă de teatru minunată avându-i ca protagoniști pe Toma Cuzin ("Firicel" din Las Fierbinți) și Tudor Is...
30/06/2024

𝐄𝐌𝐈𝐆𝐑𝐀𝐍𝐓𝐈𝐈 — o piesă de teatru minunată avându-i ca protagoniști pe Toma Cuzin ("Firicel" din Las Fierbinți) și Tudor Istodor (fiul Maiei Morgenstern).
"E o poveste despre doi emigranți dintr-o ţară din est într-una din vest. În secolul al XX lea. Unul munceste și nu gândește, iar celălalt viceversa. Și până la urmă, e vorba de noi. Noi, noii oameni ai secolului XXI. Mai superiori într-un secol mai superior. Dar nu disperați, e de râs." —Claudiu Istodor
Piesa de teatru ,Emigranţii" a fost publicată în anul 1974 și este una dintre cele mai renumite scrieri ale autorului polonez Sławomir Mrożek.

Address

Rășinari
Rasinari
557200

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when La pas prin Rășinari posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Videos

Share

Category

Nearby travel agencies


Other Rasinari travel agencies

Show All