24/03/2024
Alexandra & Alexandru, doi tineri harnici si implicați, se ocupă de gestionarea caselor 103 si 104, din Alma Vii, dar si de ghidajele la Biserica Fortificată din sat. Astăzi este aniversarea lor, se împlinesc 17 de ani de când sunt împreună. Le dorim mulți ani alături, in continuare 🍀🌞🌷
Și dacă vă întrebați cm a început povestea Alexandrei, din Alma Vii, iată ce ne-a împărtășit:
„𝐼̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑧𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑎̆, 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝑁𝑜𝑣𝑎𝑐, 𝑎 𝑚𝑒𝑟𝑠 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑎̆ 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑚𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖 𝐸𝑚𝑖𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑇𝑟𝑢𝑠𝑡, 𝑑𝑖𝑛 𝑆𝑖𝑔ℎ𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎. 𝐸𝑢 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑙𝑎 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑚-𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑡 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒, 𝑑𝑒𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑠𝑎̆-𝑚𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑐𝑒 𝑠𝑒 𝑣𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑢 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖. 𝐴𝑣𝑒𝑎 𝑙𝑎 𝑑𝑎̂𝑛𝑠𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑙𝑖𝑎𝑛𝑡𝑒, 𝑐𝑢 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖 𝑖𝑙𝑢𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒, 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑎 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑎 𝑠𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟.
𝑀𝑖-𝑎 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑠 𝑎𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒𝑎, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒 𝑎 𝑠𝑝𝑢𝑠 𝑑𝑢𝑝𝑎̆.
𝐴 𝑠𝑝𝑢𝑠 𝑖̂𝑛 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑟: „𝐼̂𝑛 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑠𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎 𝑎𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖, 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖 𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛𝑎̆ 𝑜 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆, 𝑖𝑎𝑟 𝑠𝑎̆𝑡𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖𝑏𝑎̆ 𝑜 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑢𝑛𝑎̆ 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆ 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝑆𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒, 𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑜𝑎𝑚𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑎𝑡 𝑣𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑎̆-𝑠̦𝑖 𝑣𝑎̂𝑛𝑑𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑜𝑟 𝑓𝑖 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎𝑟𝑒.
𝐼̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎̆, 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑜𝑖 𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎̆𝑚 𝑜𝑏𝑖𝑠̦𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎̆, 𝑣𝑎 𝑓𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙, 𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑟𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑧𝑎𝑡̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑔𝑢𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑢𝑐𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒.
𝑃𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑚-𝑎 𝑓𝑎𝑠𝑐𝑖𝑛𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑒𝑛𝑡𝑢𝑧𝑖𝑎𝑠𝑚𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑢𝑝𝑎̆, 𝑎𝑚 𝑠𝑝𝑢𝑠 𝑣𝑒𝑐𝑖𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑎𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑎𝑟 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎̆𝑟𝑒𝑟𝑒, 𝑛𝑢 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑒𝑎𝑢 𝑐𝑎̆ 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖 𝑜 𝑠𝑎 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑒𝑧𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡.”
Timpul a trecut și lucrurile s-au schimbat, satul s-a schimbat, a devenit mai viu și mai vizitat. A evoluat.
Cu lacrimi în ochi si emoționată, ne spune și despre prima întâlnire cu Doamna Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust, de a cărei căldură și umanitate a fost foarte impresionată:
„𝑀𝑎̆ 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑒𝑎𝑚 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑎 𝑓𝑖 𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖, 𝑎𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑖𝑛 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑎̂𝑛𝑠𝑒𝑖. 𝐼̂𝑛𝑠𝑎̆, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡, 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎 𝑜 𝑓𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑐 𝑖̂𝑛 𝑝𝑎̆𝑟 𝑠𝑖 𝑧𝑎̂𝑚𝑏𝑒𝑎. 𝐴 𝑠𝑎𝑙𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑡𝑜𝑡̦𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑙𝑜, 𝑖-𝑎 𝑖̂𝑚𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑖𝑠̦𝑎𝑡. 𝐴 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒, 𝑚-𝑎 𝑠𝑎𝑙𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑖 𝑚-𝑎 𝑖̂𝑚𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑖𝑠̦𝑎𝑡. 𝐴𝑠𝑡𝑎 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑢𝑛 𝑜𝑚.”
O sumă de întâmplări și întâlniri, la prima vedere aleatorii, dar decisive pentru viața și parcursul profesional al Alexandrei.
Se gândește cu drag în urmă și parcă nu-i vine să creadă câte s-au întâmplat, în toți anii care au urmat.
Este fericită să fie în Alma și să vadă că satul prosperă.
***
Alexandra & Alexandru, two hardworking and involved young people, are managing houses 103 and 104, in Alma Vii, and they are also the guides at the Fortified Church in the village. Today is their anniversary, 17 years since they have been together. We wish them many years together, in the future 🍀🌞🌷
And if you're wondering how Alexandra's story from Alma Vii began, here's what she shared with us:
"𝑂𝑛𝑒 𝑠𝑢𝑚𝑚𝑒𝑟 𝑑𝑎𝑦, 𝑀𝑟. 𝑁𝑜𝑣𝑎𝑐, 𝑤𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑜𝑜𝑟 𝑡𝑜 𝑑𝑜𝑜𝑟 𝑡𝑜 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑖𝑧𝑒 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑗𝑒𝑐𝑡 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑡𝑒𝑑 𝑏𝑦 𝑡ℎ𝑒 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖 𝐸𝑚𝑖𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑇𝑟𝑢𝑠𝑡 𝐹𝑜𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛, 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑆𝑖𝑔ℎ𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎. 𝐻𝑒 𝑎𝑠𝑘𝑒𝑑 𝑚𝑒 𝑖𝑓 𝐼 ℎ𝑎𝑑 𝑎 𝑓𝑒𝑤 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒𝑠 𝑏𝑒𝑐𝑎𝑢𝑠𝑒 ℎ𝑒 𝑤𝑎𝑛𝑡𝑒𝑑 𝑡𝑜 𝑡𝑒𝑙𝑙 𝑚𝑒 𝑎𝑏𝑜𝑢𝑡 𝑤ℎ𝑎𝑡 𝑤𝑖𝑙𝑙 ℎ𝑎𝑝𝑝𝑒𝑛 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑢𝑡𝑢𝑟𝑒 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖. 𝐻𝑒 ℎ𝑎𝑑 𝑤𝑖𝑡ℎ ℎ𝑖𝑚 𝑠𝑒𝑣𝑒𝑟𝑎𝑙 𝑙𝑒𝑎𝑓𝑙𝑒𝑡𝑠, 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑖𝑙𝑙𝑢𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒𝑠, 𝑎𝑏𝑜𝑢𝑡 𝑡ℎ𝑒 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑣𝑖𝑙𝑙𝑎𝑔𝑒, 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑣𝑖𝑙𝑙𝑎𝑔𝑒𝑠.
𝑊ℎ𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑢𝑔ℎ𝑡 𝑚𝑦 𝑎𝑡𝑡𝑒𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛, 𝑓𝑖𝑟𝑠𝑡 𝑜𝑓 𝑎𝑙𝑙, 𝑤𝑎𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒, 𝑏𝑢𝑡 𝑎𝑙𝑠𝑜 𝑤ℎ𝑎𝑡 ℎ𝑒 𝑠𝑎𝑖𝑑 𝑎𝑓𝑡𝑒𝑟𝑤𝑎𝑟𝑑𝑠.
𝐻𝑒 𝑠𝑎𝑖𝑑 𝑎𝑠 𝑓𝑜𝑙𝑙𝑜𝑤𝑠: "𝐼𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑦 𝑖𝑛 𝑜𝑢𝑟 𝑣𝑖𝑙𝑙𝑎𝑔𝑒 𝑔𝑒𝑡𝑠 𝑖𝑛𝑣𝑜𝑙𝑣𝑒𝑑 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑜𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛'𝑠 𝑡𝑒𝑎𝑚 𝑎𝑛𝑑 𝑝𝑟𝑜𝑗𝑒𝑐𝑡𝑠, 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑏𝑒𝑐𝑜𝑚𝑒 𝑎 𝑡𝑜𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡 𝑎𝑡𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛, 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑣𝑖𝑙𝑙𝑎𝑔𝑒𝑟𝑠 𝑤𝑖𝑙𝑙 ℎ𝑎𝑣𝑒 𝑎 𝑏𝑒𝑡𝑡𝑒𝑟 𝑙𝑖𝑓𝑒 𝑡ℎ𝑎𝑛𝑘𝑠 𝑡𝑜 𝑡𝑜𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚. 𝑀𝑎𝑛𝑦 𝑡𝑟𝑎𝑖𝑛𝑖𝑛𝑔 𝑐𝑜𝑢𝑟𝑠𝑒𝑠 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑏𝑒 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑒𝑑, 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑙𝑎𝑑𝑖𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑣𝑖𝑙𝑙𝑎𝑔𝑒 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑏𝑒 𝑎𝑏𝑙𝑒 𝑡𝑜 𝑠𝑒𝑙𝑙 𝑡ℎ𝑒𝑖𝑟 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑙𝑦 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑒𝑑 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑠, 𝑏𝑒𝑐𝑎𝑢𝑠𝑒 𝑡ℎ𝑒𝑦 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑏𝑒 𝑖𝑛 𝑔𝑟𝑒𝑎𝑡 𝑑𝑒𝑚𝑎𝑛𝑑.
𝐼𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑜𝑛, 𝑡ℎ𝑖𝑠 𝑞𝑢𝑖𝑒𝑡 𝑎𝑛𝑑 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑒 𝑙𝑖𝑓𝑒, 𝑤ℎ𝑖𝑐ℎ 𝑤𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟 𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛𝑎𝑟𝑦, 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑏𝑒 𝑠𝑜𝑚𝑒𝑡ℎ𝑖𝑛𝑔 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑓𝑜𝑟 𝑜𝑡ℎ𝑒𝑟 𝑝𝑒𝑜𝑝𝑙𝑒, 𝑠𝑜𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑜𝑝𝑙𝑒 𝑤𝑖𝑙𝑙 𝑎𝑝𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑛𝑑 𝑤𝑎𝑛𝑡 𝑡𝑜 𝑠𝑡𝑎𝑦 𝑖𝑛 𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 ℎ𝑜𝑢𝑠𝑒 𝑎𝑛𝑑 𝑡𝑎𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑠ℎ𝑒𝑠.
𝐼𝑡 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑙𝑦 𝑓𝑎𝑠𝑐𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑚𝑒, 𝐼 𝑤𝑎𝑠 𝑣𝑒𝑟𝑦 𝑒𝑥𝑐𝑖𝑡𝑒𝑑, 𝑎𝑛𝑑 𝑎𝑓𝑡𝑒𝑟𝑤𝑎𝑟𝑑𝑠, 𝐼 𝑡𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑦 𝑛𝑒𝑖𝑔ℎ𝑏𝑜𝑢𝑟𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒𝑠, 𝑏𝑢𝑡 𝑡ℎ𝑒𝑦 ℎ𝑎𝑑 𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 𝑜𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛, 𝑡ℎ𝑒𝑦 𝑑𝑖𝑑𝑛'𝑡 𝑡ℎ𝑖𝑛𝑘 𝑡ℎ𝑎𝑡 𝐴𝑙𝑚𝑎 𝑉𝑖𝑖 𝑤𝑜𝑢𝑙𝑑 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑣𝑒 𝑠𝑜 𝑚𝑢𝑐ℎ."
Time passed and things changed, the village changed, became livelier and more visited. It evolved.
With tears in her eyes and emotion, she also tells us about her first meeting with Mrs. Caroline Fernolend, president of the Mihai Eminescu Trust Foundation, whose warmth and humanity she was very impressed by:
"𝐼 𝑡ℎ𝑜𝑢𝑔ℎ𝑡 𝑠ℎ𝑒 𝑤𝑜𝑢𝑙𝑑 𝑏𝑒 𝑎 𝑣𝑒𝑟𝑦 𝑑𝑒𝑚𝑎𝑛𝑑𝑖𝑛𝑔 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛, 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑖𝑛𝑔 ℎ𝑒𝑟 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑠. 𝐵𝑢𝑡 𝑤ℎ𝑒𝑛 𝑠ℎ𝑒 𝑠ℎ𝑜𝑤𝑒𝑑 𝑢𝑝, 𝑠ℎ𝑒 𝑤𝑎𝑠 𝑤𝑒𝑎𝑟𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑛 𝑒𝑙𝑑𝑒𝑟𝑓𝑙𝑜𝑤𝑒𝑟 𝑖𝑛 ℎ𝑒𝑟 ℎ𝑎𝑖𝑟 𝑎𝑛𝑑 𝑠𝑚𝑖𝑙𝑖𝑛𝑔. 𝑆ℎ𝑒 𝑔𝑟𝑒𝑒𝑡𝑒𝑑 𝑎𝑙𝑙 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑒𝑜𝑝𝑙𝑒 𝑡ℎ𝑒𝑟𝑒, ℎ𝑢𝑔𝑔𝑒𝑑 𝑡ℎ𝑒𝑚. 𝑆ℎ𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛 𝑐𝑎𝑚𝑒 𝑡𝑜 𝑚𝑒, 𝑔𝑟𝑒𝑒𝑡𝑒𝑑 𝑚𝑒, 𝑎𝑛𝑑 ℎ𝑢𝑔𝑔𝑒𝑑 𝑚𝑒. 𝑇ℎ𝑎𝑡 𝑠𝑎𝑦𝑠 𝑎 𝑙𝑜𝑡 𝑎𝑏𝑜𝑢𝑡 𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛."
Several events and meetings, at first glance arbitrary, but decisive for Alexandra's life and professional path.
She looks back fondly and can't believe how much has happened in all the years that followed.
She is happy to be in Alma and see the village prosper.