Hăbudeanul

Home
Romania
Sirna
Hăbudeanul

ACTUALITATE,
trecut și
viitor
din satul Hăbud, comuna Șirna, județul Prahova, România.

04/09/2024

🏆MULȚUMESC pentru SPRIJIN!🏆

✨️Nu aș fi reușit fără ajutorul vostru!✨️

*** Hăbudeanul ***

04/09/2024

🕯🕊

Monumentul BRAVILOR EROI din satul HĂBUD, POSTAREA paginii " Hăbudeanul " cea mai APRECIATĂ de către voi!

MULȚUMESC!

🕯🕊

04/09/2024

"Pe la țară, odinioară, era forfota mare la început de septembrie. Se strângeau vecini și neamuri sa planifice culesul viilor și al porumbului. Astăzi se mergea la cineva, mâine la altcineva, poimâine la altcineva și tot așa. Pentru ca oamenii se ajutau, pentru că nu era mecanizarea asta totala de astăzi, pentru că se mai știa de legătura de sânge și de cea de prietenie dintre vecini.
Toată luna septembrie de dimineață, de la primul cântat al cocosului, pana la ultimul scăpătat al soarelui era un vuiet de nedescris. Treceau căruțe în sus și în jos, unele ca un clinchet vesel de clopoței, trase de armăsari puternici și nădușiți de flăcai dornici și cu putere de munca, altele mai agale, într-un troncanit de roți sacadat, trase de vreun magarus batranior la fel ca și stăpânul de la cârmă.
Pe la noi prin bătătură era la fel. În ziua stabilita pentru cules, ne trezeam cu noaptea în cap, inhama tataie pe Gheorghiță, magarusul nostru credincios și cuminte, puneam cele de trebuință pentru toată ziua, mâncare și apă și porneam la treabă. Tataie spunea mereu ca pentru ca totul să meargă bine și repede, răsăritul soarelui trebuie să ne prindă la capul locului, muncind. Altfel arșița soarelui te bate în moalele capului și nu mai ai nici un spor.
Mi-a aduc aminte, copil fiind, nu simțeam greutatea lucrului, ba din contră, așteptăm ziua culesului cu mare nerăbdare și știu și de ce. Oamenii se dădeau la vorba, la povestit, la depanat amintiri, la râs, nu vedeau munca ca pe o corvoada, ci ca pe o purificare a sufletului.
După ce se încarca totul și se ajungea acasă, se trecea, fie la băgatul porumbului în pătul, fie la storsul strugurilor. Și aici oamenii se ajutau, nu pleca nimeni pana nu erau toate puse la adăpost. Apoi se făcea o masa mare la care se servea mâncarea pregătită de bunica cu o seara în urmă.
După ce se strângeau strugurii și porumbul de pe câmp, urma tăiatul cocenilor. Acum bunicii nu se mai grabeau asa tare sa termine totul într-o zi si mergeau doar ei amândoi sau doar cu o persoana, două. Prin grădină se strângeau și se valorificau ultimele legume, bunica cocea vinete și ardei și le punea la borcan,sau punea ardei la murat.
Ce îmi mai plăcea mie în septembrie era culesul nucilor. Vis-a-vis de curtea noastră era un maidan pe care erau plantati nuci. Dimineața mergeam prin roua ierbii cu traistuta pe mana și cu ochii agili după nuci. Dacă mai veneau și alți copii făceam un fel de concurs, care strânge cele mai multe nuci. Nu mai povestesc cm aratau degetele noastre după ce desfaceam nucile de coaja verde. Bunica, draga de ea, curata saci de nuci și coaja verde o păstra, o fierbea și vopsea lână cu ea, ieșea o lana de culoare vernil minunta din care iarna impletea ciorapi, mănuși sau veste(ilechi, se spunea în zona noastră)."

(C) text și poze Ana-Maria Apostol via VIATA LA ȚARĂ Și SATELE ROMÂNEȘTI

02/09/2024

Cu Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova – Sunt pe val! Am fost fan activ timp de 4 luni la rând. 🎉

01/09/2024

"(...)Eu vă spun de pe acum
Că mă pregătesc de drum.(...)"

🪶

Scrisoare de la rândunică - Elena Dragoș

Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ",
31 august 2024.

30/08/2024

"Lasă-ne toamnă, pomii verzi..."

Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ".

🍂🍁🍂🍁

30 august 2024, satul Hăbud.

30/08/2024

🕊🍂

În cadrul Liturghiei credincioșilor:
"Sus să avem inimile!”,
la care credincioșii răspund:
„Avem către Domnul!”.

Curtea bisericii cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Hăbud,

30 august 2024.

⛪️🍁

Fotografiile aparțin paginii " Hăbudeanul ".
Sursă text: www.doxologia.ro

29/08/2024

"Se spune că între 15 august (Sfânta Maria Mare) și 8 septembrie (Sfânta Maria Mică), oamenii nu îmbătrânesc, totul este cald și calm că lucrurile se așază și oamenii au numai gânduri bune și își caută un făgaș nou.
Se mai spune că între 15 august și 8 septembrie, vremurile nu știu încotro să o apuce, spre vară sau spre toamnă, că frunzele îngălbenesc dar nu cad încă, apoi că păsările calatoare vor să mai rămână dar și să plece, totuși nu știu dacă să o ia spre nord sau spre sud.
Se mai spune că râurile nu mai curg și că marea nu mai are valuri, pentru că timpul însuși stă pe loc, parcă înveșnicit și așteaptă.
Să folosim cu înțelepciune acest răgaz frumos pentru a ne limpezi gândurile, pentru a ne vindeca inima și mintea de gândurile negre și pentru a ne învăța sufletul a trăi cât mai aproape de DUMNEZEU."

(C) Stefan Asprescu via VIATA LA ȚARĂ Și SATELE ROMÂNEȘTI

28/08/2024

"Om bun, ce treci prin sat, aruncă o privire,
Și de-i vedea fântâna veche, oprește-te o clipă!
Tu scoate-ți pălăria și-nalță cu iubire,
Un imn în cinstea apei și-a cumpenei ce pică.

Rămasă în ruine și-n nepăsări deșarte,
Ea încă mai așteaptă o gură însetată
Să-i răcorească glasul, ce strigă de departe,
Frumoasa mea fântână, mândră erai odată!

Acum te prăvălești și nimeni nu-ți mai bate,
Un cui, o scândurică, un lemn sau o căldare
Și nimănui nu-i pasă, nici apă nu mai scoate,
Iar tu rămâi tăcută, rugându-te la soare...

✍🏼 Mihaela Dediu"

(C) text și poză: Dor de Pridvor

25/08/2024

Cu Dor de Pridvor Tocmai am primit recunoaştere ca fiind unul dintre fanii săi în ascensiune! 🎉

22/08/2024

"Dor de ploaie

Doamne, plânge codrul Doamne
Și izvoarele-nsetate,
Păsărele obosite
Stau prin ramuri speriate
Căci e arșiță Părinte
Arde soarele prea tare
Clipele ce vin usucă
Orice strop de-nviorare...

Doamne, ni se scurge viața
Și pustiul se întinde,
Florile sunt ofilite
Și tristețea ne cuprinde
Căci ni-e dor, ni-e dor de ploaie
Peste suflet și pământ
Ploaia binecuvântată
Ce renaște... dă avânt...

Mai privește Tată sfânt
Mai privește către noi
Și revarsă peste lume
Dragostea ca un șuvoi
Și din cerul slavei Tale
Lasă ploaia ce dă viață
Și ne-îmbrățișează Doamne
Într-o nouă dimineață!

Maria Luca"

(C) Mihai Eminescu

22/08/2024

"Pe sub poala viilor, strugurii, din nou se coc,
Pe cărarea din grădină, iar miroase-a busuioc,
Toamna ne bate la ușă... vara... va pleca din nou...
Și ne lasă-n amintire, cel mai minunat cadou.

Ploi, turnate cu găleata, când ofta de dor pământul,
Când mureau de sete, iarba, ciocârliile și vântul,
Când oamenii își pierdeau și nădejdea... și răbdarea...
Dumnezeu ne-a adus ploaia... să ne treacă supărarea.

Și s-au agățat din nou, trandafirii după ploi,
Flori de ,,Bună dimineața" pe stebluțe de trifoi...
Și ne bâzâie din nou, viespii mici, pe la urechi,
Volbura din nou s-agață, pe frunzele de curechi...

Pleacă vara, peste dealuri... și ne bate-n ușă toamna,
Pe sub poala viilor, iar se pârguiește poama,
Și uite-așa ne trece viața, anotimpuri așteptând...
Cu nădejde și răbdare, azi oftând... mâine râzând...

Cami Nagîț"

(C) GRUPUL STRĂBUNILOR,obiceiuri păstrate

20/08/2024

"Fă-mă, Doamne, câmp cu flori
Să mă spele roua-n zori.
Fă-mă flori de păpădie
Răsărite pe câmpie,
Să simt vântul cm m-adie!

Fă-mă, Doamne, iarbă crudă
Să simt ploaia cm mă udă.
Soarele să mă-ncalzească
Cu căldura lui cerească,
Câmpul verde să mă crească!

Fă-mă roșu fir de mac
În lumină să mă-îmbrac,
În speranță și culoare
Să-mi duc viața trecătoare,
Cât mai locuiesc sub soare!

Fă-mă, Doamne, flori mărunte
Prin poiene, sus la munte,
Unde-i pace și lumină,
Unde dorul nu suspină
Și-mi face inima bună!

Fă-mă petec de senin,
Ca să simt în zborul lin
Stol de păsări călătoare,
Care vin din depărtare
Printre razele de soare!

Fă-mă, Doamne, ce vrei Tu,
Dar alină-mi sufletu'
Ce-a trecut prin foc și pară
Pân-a dat în primăvară.
Fă-mi-l, Tu, să nu mai doară!

✍🏼 Teodora Dumitru
📸 Vlad Maxim"

(C) Dor de Pridvor

16/08/2024

"A fost o vreme când în sate,
Erau zicale din bătrâni.
Ogoarele la timp arate,
Iar câinii toţi aveau stăpâni.

Ştia tot omul de ruşine,
Ce e frumos, ce e păcat,
Învăţăturile creştine...
Se respectau cu-adevărat.

Puţine straie, dar curate,
Aveau românii de-mbrăcat,
Modeste, simple, dar purtate
Cu măreţie de-mpărat.

Şi fetele erau frumoase,
Pe feţe arătau bujori
Şi se sfiau când, ruşinoase,
Primeau de la vreun june flori.

Flăcăii se-ntreceau în glasuri
Să zică-n h**e strigături,
Stăteau bătrânele trei ceasuri,
Privind cu mâinile la guri.

Era şi timp, era răbdare,
Iar ceasul chiar părea mai lung...
Azi, omul, când de toate are,
Niciunele nu-i mai ajung!

✍🏼 Casian Balabasciuc"

(C) text și poză: Dor de Pridvor

14/08/2024

"NOAPTEA DE SFÂNTA MARIE-MARE

ÎN CASA BUNICII
POEM

Soarele torid de vară
Coboară spre asfințit
Mulțumiri ȚI-aduc MĂICUȚĂ
Pentru tot ce-am săvârșit.

Pere galbene, gustoase
Am cules de dimineață
Pentru sfintele ofrande
Și-o minune de dulceață.

Prune mari, dulci și zemoase
Adunai pe îndestulate
Bune pentru gemuri fine
Și compoturi delicate.

Domol și pe nesimțite
Peste sat coboară seara
Mă aflu tot în grădină
La bunica Marioara.

Bate clopotul și toaca
La biserică, la tei
Bucuros ca altădată
Voi dormi în patul ei.

Bunica, s-a dus la DOMNUL
Dar și-acum îi văd privirea
Mângăind din ochi nepotul
Când , smerit citea Psaltirea.

Dreaptă, blândă și pioasă
O găseam ades oftând
În genunchi, citind SCRIPTURA
Auzind toaca bătând.

Parc-o văd la rugăciune
În micuța odăiță
Cu ștergare păluite
Mirosind a lămâiță.

Cu evlavie sporită
Mă aplec spre închinare
Proslăvind, aprind în tihnă
Un crâmpei de lumânare.

Într-o candelă, alături
Arde molcom o feștilă
Luminând icoane sfinte
Cu o palidă lumină.

În nădejde și credință
Am aprins sfânta tămâie
Poate va veni bunica
Doar o clipă să rămâie.

Apa rece din fântână
De zăduf m-a răcorit
Obosit de truda zilei
Prea ușor am adormit.

Visurile mă înconjoară
Ca lumina unei stele
Parcă aud din depărtare
Glasul bunicuței mele.

Poame mari, dulci și zemoase
Flori din mica grădinuță
Rânduiește-le cu grijă
La altar, lângă măsuță.

Lumina din lumânare
Lumineze întreg altarul
Iar mireasma de tămâie
Binecuvinteze darul.

Mâine-i praznicul cel mare
Maica Sfântă a adormit
S-a mutat la CER cu trupul
Lângă Fiul Prea Iubit.

Ocrotește-ne Marie
Pe noi, cei ce te cinstim
Ușa mântuirii noastre
Pururea și în veci, AMIN!

TOMA"

(C) text: Grup Mihai Eminescu
(C) poză: www.crestinortodox.ro

14/08/2024

"Fă-mă, Doamne, iar copil
Să alerg prin iarba crudă
Cu piciorul gol, fragil,
Să nu-mi pese că e udă.

Fă-mă, Doamne, pui de om
Cum am fost, dulce, bălaie,
Să m-ascund după un pom,
Să mă caute mamaie.

Fă-mă prunc la sânul mamii,
Să mai cred iar în povești.
Fiindcă repede trec anii,
Din copil... om mare ești!

Fă-mă, Doamne, dacă poți,
Prichindelul de-altă dată,
Ce iubea cartofii copți
Și glucoza - "ciocolată".

Fă-mă copil doar o zi
Și redă-mi sufletul sfânt,
Să mănânc cu alți copii
Măr murdar de pe pământ.

✍🏼 Andreea Văduva"

(C) text și poză: Dor de Pridvor

13/08/2024

"M-am născut într-un bordei
Învelit cu paie.
Doinitor mi-a fost un tei,
Leagăn - o copaie.

Mama mă lua cu ea,
Când pleca la muncă,
Ba la grâu, când secera,
Ba la fân, pe luncă.

Câte-un pom, stingher prin grâu,
Mă umbrea cu ramii,
Când curgea sudoarea, râu
Pe obrajii mamii.

La culesul de porumb
Stam cu ochii-n nori.
Pe sub zările de plumb
Când treceau cocori.

Când eram așa codan,
Ani și ani apoi,
Mă avură ca cioban
Un ciopor de oi.

Și-ntr-o toamnă când crăpa
Coaja de pe nucă,
M-a cuprins de-odată-așa
Dor nespus de ducă.

Mi-am lăsat în vad la râu
Turma să se-adape,
Iar cavalul de la brâu
Mi l-am dat pe ape.

"Doamne-ajută!"... și-am plecat
Pe la scocul morii,
Funigei pluteau pe sat
Și plecau cocorii.

Plin de visuri, am intrat
Într-o lume nouă
Și-aveam sufletul curat,
Ca un bob de rouă!

Un vârtej nebun, de-atunci,
Cată să mă-ngroape
Ca pe-un pai, când îl arunci,
În vâltori de ape.

Și, la fiecare pas,
Bobul de lumină,
Cu dureri adânci în glas,
Din adânc suspină:

- Unde sunteți, blânde oi,
Lainice mioare... !?
Azi mi-e dor, mi-e dor de voi,
De n-am loc sub soare!

Mâine o să fiu în lunci.
Uite, plec la drum!
N-am știut ce fac atunci...
O să știu de-acum!

Toată viața mea, de azi,
Mi-oi petrece anii,
Prin poiene, pe sub brazi,
Numai cu ciobanii.

Basme lungi, pe vreme rea
După buri de ploaie.
O să știu ce iarbă vrea,
Fiecare oaie.

Să văd iar cm s-o-ntrista
În amurg imașu',
Când din bucium va cânta
Sandu Buciumașu.

Și-n al ploilor șirag,
Cu-al tălăngii cânt
Să nu știu, de-atâta drag,
Pe ce lume sunt!

Dar, de câte ori mă duc,
Doru-mi nu se curmă!
Căci cutreier, singur-cuc,
Lunca fără turmă.

Și-apoi plec, cu pasul rar,
Făr' să știu anume:
De ce vin, ca să plec iar,
Să mă pierd în lume... !?"

✍🏼 Vasile Militaru
📸 Muzeul Etnografic "Anton Badea" Reghin

(C) text și poză: Dor de pridvor

13/08/2024

"E prea sărac acela care n-are...

Celor care își neagă rădăcina
A fi țăran nu-nseamnă înjosire!
Țăranii sunt eroii de sub luturi,
Bieții de ei, mulți fără cimitire!
De ei nici într-un vis să nu te scuturi!

A fi țăran nu-i faptă rușinoasă!
Ați omorât panoul de onoare!
Bag seamă că, de ei nu vă mai pasă,
Uitând c-au ținut Țara în picioare!

A fi țăran cu patru clase-nseamnă,
Cu mult peste ce astăzi se învață!
M-a auzit bunicul! Mă îndeamnă
Să nu îi vând opincile la piață!

Și el era țăran cu patru clase,
Dar adormea cu Eminescu-n mână,
Citea din toți „poeții de mătase”,
Când luna-și spăla fața la fântână!

Țăranii vechi, plesneau de-nțelepciune!
Cu noaptea-n cap luau drumul către piață,
Să-și vândă ce-au crescut cu-amărăciune!
Nu-i mai loviți cu viața peste viață!

Aproape toți, care hulesc țăranii,
Au cel puțin un fir de rădăcină,
Într-un cătun, unde nu merg cu anii,
Iar pentru ei, bunica - o străină!

Bunicii, ei țin țara în spinare,
Mândrindu-se cu gardul lor de scânduri.
E prea sărac acela care n-are
Un suflet de țăran, chiar și în gânduri!"

Constantin Mosor, 11 august 2024, București.

(C) text și poză: Grup Mihai Eminescu

09/08/2024

"Are roșu sub bărbiță,
Coada ca o furculiță,
Pieptul alb ca de mireasă
Spate negru de mătasă.
Toamna se duce din țară
Primăvara vine iară."

🐦‍⬛🪽🪺

08/08/2024

Satul Hăbud, 8 august 2024.

🌙☁️🌳

07/08/2024

🍂
"De azi, omule, nu te vei mai culca afară și nici nu vei mai dormi pe pământ. Căci pe sub el se vor ascunde lighioane, iar frigul nopții va avea lung tăiș. De azi, iarba va îmbătrâni pe câmpuri și va bate prima pală de galben în frunze. De la mesteceni și fân va veni primul semn de toamnă.
De azi, amintește-ți, omule, că ești trecător și privește cm înainte de a trece vremea ta, trece vremea tuturor lucrurilor pe care le atingi. Poamele se coc, semințele se scutură, florile se ofilesc și se duc spre pământ.
Dar tu nu-ți încărca azi sufletul cu tristețe, nici nu îl certa, căci așa îți va sta până va da din nou colțul ierbii.
Ci ridică ochii tăi spre slăvi și însoțește-te azi cu oameni care înțeleg înaltul. Și schimbă-te. Și, dacă ai fost rău, fă-te bun. Și dacă ai făcut rău, fă bine. Și dacă ai urât, iartă. Și dacă ai greșit, îndreaptă. Înțelepțește-te, căci vine toamna."
🍁
(Camelia Radulian)
(C) Grupul străbunilor, obiceiuri păstrate

04/08/2024

"Ca de duminică dimineața"

Hăbud, 4 august 2024.

🌱🐞🌥

31/07/2024

"E vară iar..."

31 iulie 2024.

Fotografia aparține paginii " Hăbudeanul ".

🌱☘️🌾

31/07/2024

⚠️

25/07/2024

"Unde sunt băieții care
Pândeau fata la fântână,
Pentr'-o dulce sărutare
Așteptau chiar și o lună... !?

Unde sunt băieții care
Fata-n horă o jucau,
Și când dansul era gata
Mâna fetei sărutau... !?

Unde sunt băieții care
Recitând o poezie,
Îi sucea la fată capul
Fremătând de bucurie... !?

Mângâiau obrazul fetei
Lăudându-i a sa ie,
Șoptind dulce la ureche
Jurăminte pe vecie.

Fata rușinată tare
Lăsa capul în pământ,
Așteptând o sărutare
După sfântul jurământ.

Unde este fata care
Împletea părul în coc,
Era rumenă-n obraji
Și era frumoasă foc... !?

Nu era sulimenită
Și pictată pe obraz,
Avea față luminoasă
Și de glume, făcea haz.

Aștepta timidă clipa
Când pentru întâia dată,
Îi ieșea alesu'-n cale
Să devină măritată.

Unde-s tinerii de ieri
Respectuoși si manierați... !?
Au trecut acele timpuri
Și de mult au fost uitați!

✍🏼 Sandu Chiva"

(C) Geto-Dacia Literara

23/07/2024

"Eu n-am întâlnit vreun bătrân la țară care să fi suferit de depresie. De muncit, munceau mai mult ca noi. Lucrul începea de obicei înainte de zorii zilei, dar când omul simțea că-i obosit, trăgea sub umbra unui nuc bătrân atât cât era nevoie.

Griji aveau și ei destule. Câte 8-12 copii, de-ajungeau să se crească unul pe altul. Femeile nu nășteau în clinici private, cu 4 doctori de specializări diferite, ci – în cazul în care nu le sosea ceasul pe la adunat de fân – cu moașa satului. Altfel se descurcau și singure.

Veneau și necazuri. Vreun animal mare care se-mbolnăvea, ori un ogor care nu-și mai dădea roada din lipsă de ploaie și de arșiță. Nu-și programau nunțile cu ani înainte, că „sala” era mereu disponibilă. Și nici de meniuri nu se-ngrijeau prea mult, că fiecare mânca ce-și aducea de-acasă și din prisos servea și pe ceilalți. Apoi n-auzeai să divorțeze careva, iar de în mod extraordinar se-ntâmpla, era rușinea satului.

Ca să ajungă în oraș la un doctor, uneori făceau câte 2-3 zile în căruță. Unii, mai bolnavi, nu mai ajungeau. Dar cm să existe depresie când totul era pus în grija Lui Dumnezeu?

Omul făcea rugăciune când săpa fântâna, apoi când pica ceva spurcat în ea, chema preotul să binecuvânteze locul și să le-alunge nălucirea. Nu se-așeza la masă ca un hoț, fără să mulțumească Tatălui Ceresc și-ncresta pe coaja pâinii semnul crucii înainte s-o frângă.
De sădea vie, îl chema pe Dumnezeu. Când era vremea s-o culeagă, ducea pârgă din struguri și alte poame la biserică. Se-mbăia bine Sâmbătă seara, ca a doua zi să fie curat înaintea Lui și cele mai bune haine erau doar „de biserică”.
Astăzi, în dorința de a le face pe toate singuri, stăm la cozi pentru o rețetă verde. Dar ce imagine tristă! Să râzi de cei care invocă Cerul, apoi să fugi să-ți stăpânești plânsul cu o pastilă..."

• Preot Bogdan Chiorean"

(C) Gigel Stănculeanu

(C) Veșnicia s-a născut la sat, satul românesc de ieri și de azi

23/07/2024

Address

Hăbud
Sirna

Website

https://www.facebook.com/profile.php?id=100095656683682

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Hăbudeanul posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Hăbudeanul:

Videos

"(...)Eu vă spun de pe acum Că mă pregătesc de drum.(...)" 🪶 Scrisoare de la rândunică - Elena Dragoș Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ", 31 august 2024.

"Lasă-ne toamnă, pomii verzi..." Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ". 🍂🍁🍂🍁 30 august 2024, satul Hăbud.

Curcubeu deasupra satului Hăbud - 21 iulie 2024. 🌈 Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ".

Curcubeu dublu, 8 iunie 2024, sat Hăbud. 🌈 "...fenomenul natural este considerat vestitor al veștilor bune, al evenimentelor plăcute și al bunătății." - https://altesfaturi.com/semne-2/un-curcubeu-dublu-este-un-semn-al-ceea-ce-trebuie.html Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ".

Cu PIZZA PE BUNE – Tocmai am apărut în lista sa săptămânală de interacţiuni, fiind unul dintre utilizatorii care au interacţionat cel mai mult! 🎉🥂🍰🍭🍾

CURCUBEU deasupra satului HĂBUD, 03.06.3024. Dumnezeu e alături de noi. 🤍 Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ".

Curcubeu în satul Hăbud, 29 aprilie 2024. Filmulețul aparține paginii " Hăbudeanul ".

🏆🏆🏆HĂBUDENI DE EXCEPȚIE🏆🏆🏆 🥇(O campanie Hăbudeanul)🥇 ✨️✨️✨️George A. Costea✨️✨️✨️ (1907-1982) -învățător- Partea a III-a "🔎În casa în care a locuit George A. Costea, acum în proprietatea altei familii, s-au păstrat puține urme ale existenței acestui neam de dascăli din satul Hăbud. 🔎Singurele documente care au fost recuperate de către familia învățătoarei Elvira Radu din Hăbud(...) sunt: cartea "Contribuția satului Hăbud la făurirea României Mari", trei numere din revista "Școala Prahovei" - Revista Asociației Învățătorilor din județul Prahova, un caiet de planuri de lecții din luna octombrie 1950 și câteva fotografii de familie. 🔎Cu prilejul descoperirii "broșurii" "Contribuția satului Hăbud la făurirea României Mari" se descoperă evenimentele ce au avut loc pe câmpul de luptă în localități din țară, ce lupte au avut loc chiar la marginea de Vest a satului Hăbud, în lunca Cricovului Dulce, tranșeele săpate în nord-vestul satului și în partea de est montate tunurile. 🔎În revistele "Școala Prahovei" descoperite în fosta casă a învățătorului hăbudean, dar și în alte numere ale acesteia întâlnim numele lui George A. Costea fie ca semnatar al unor lucrări proprii, fie ca membru al colegiului redacțional sau al comitetului asociației dascălilor prahoveni, fie în calitate de participant la evenimente cultural pedagogice. 🔎Caietul cu planul de lecții dezvăluie profesionalismul, foarte buna pregătire psiho-pedagogică și metodică dar și spiritul nonconformist al învățătorului George A. Costea. 🔎George A. Costea a fost un dascăl prețuit de elevii și consătenii săi dar și de învățători din județ și din țară, fiind exemplu de implicare ajutând la propășirea culturală și educativă a neamului românesc. 🔎În afară de colaborarea la R

🇹🇩MONUMENTUL EROILOR din Primul și al Doilea Război Mondial din satul HĂBUD🇹🇩 🏅🎖🕊💐 🪔IDENTIFICARE: Denumirea oficială: Monumentul Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial din COMUNA HĂBUD 🪔LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ: Stat: Romania; Județul: Prahova; Localitate: Hăbud; Cod poștal:107553; Localizare exactă: Monumentul se află în centrul localității; Accesul se face pe un drum asfaltat; 🪔TIP DE PROPRIETATE: Proprietate publică a statului; 🪔DATARE: Epoca: Secolul XX 🪔DESCRIERE OBIECTIV INDIVIDUAL În vârful unui trunchi înalt de piramidă se află un vultur cu aripile deschise. La jumătatea trunchiului, în fața acestuia, se află pe o bucată cubică de piatră o caschetă de soldat. Mai jos, pe placa de marmură aflată sub cascheta de soldat situată pe centru, mai exact trecută în jos de jumătatea monumentului, pe o bucată cubică de piatră, se află inscripționat "RECUNOȘTINȚĂ EROILOR DIN COMUNA HĂBUD MORȚI ÎN RĂZBOAIELE DIN 1916-1919 - 1941-1945". Se continuă cu o bucată de piatră paralelipipedică. De-a stânga și de-a dreapta paralelipipedului de piatră anterior menționat, sub alte două caschete de soldat situate pe alte două bucăți paralelipipedice de piatră, se află inscripționate, atât cât se poate distinge, pe partea stângă, numele eroilor morți în campania din 1916-1919, din care se disting: 🕯DUMITRU MIHAI - PLUTONIER 🕯...??? IONIȚĂ CAPORAL 🕯NĂSTASE DRAGOMIR DINU 🕯DUMITRU ANDREI SOLDAT 🕯DUMITRU MATEI 🕯DUMITRU ȘERBAN 🕯DUMITRU ILIE 🕯GHEORGHE DINU 🕯GHEORGHE OPREA 🕯IORDACHE SAVU 🕯... STOICA 🕯IONIȚĂ DRAGOMIR 🕯...CONSTANTIN 🕯...ILIE 🕯...IORDACHE 🕯ILIE DUȚĂ ??? 🕯ILIE M. GHEORGHE 🕯MARIN POSTELNICU 🕯MARIN GHEORGHE 🕯MARIN NĂSTASE 🕯MIHAI ILIE 🕯NICOLAE SIMION 🕯OZAR??? SIMION Iar pe partea dreaptă, numele eroilor morți în campania din 1941-1945, din care nu se mai disting decât vag 3-4

🍁🍂Toamna #printrefrunzele de paltin...🍁🍂 #melancolie #etoamna #egalben

O carte pentru trecut, prezent și viitor! 🙏 "Să nu uităm că avem rădăcini adânci! Chiar dacă noi suntem doar frunze..." Quote and photo copyright: Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova

Hăbudeanul

04/09/2024

04/09/2024

04/09/2024

02/09/2024

01/09/2024

30/08/2024

30/08/2024

29/08/2024

28/08/2024

25/08/2024

22/08/2024

22/08/2024

20/08/2024

16/08/2024

14/08/2024

14/08/2024

13/08/2024

13/08/2024

09/08/2024

08/08/2024

07/08/2024

04/08/2024

31/07/2024

31/07/2024

25/07/2024

23/07/2024

23/07/2024

Address

Website

Alerts

Contact The Business

Videos

Shortcuts

Share

Category