Ţara Călatei - Kalotaszeg

Shortcuts

• Address
• Telephone
• Alerts
• Contact The Business
• Videos
• Claim ownership or report listing
• 

  Want your business to be the top-listed Travel Agency? Click here to claim your Sponsored Listing.

  Country:

  City:

  

Our Story

Ţara Călatei (Kalotaszeg) – Transilvania ȋn esenţă tare Când vezi că eşti ȋntâmpinat ca un oaspete de seamă, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn locul potrivit. Când toţi ȋţi zâmbesc şi te ȋndeamnă să le vizitezi casa, ȋnseamnă că eşti ȋn leagănul prieteniei. Când ȋntorci capul şi vezi doar culori vii, case ȋngrijite şi oameni pricepuţi, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn Ţara Călatei. Aici se păstrează esenţa Transilvaniei: prietenia sinceră ȋntre români, maghiari şi alte etnii. Ţara Călatei (cunoscută şi ca Regiunea Călata) se referea iniţial la o zonă de la poalele Vlădesei, mărginită de Crişul Repede şi de pârâul Călata, a căror confluenţă este lângă Huedin. Astăzi, această denumire cuprinde o zonă mult mai amplă, care poate fi ȋmpărţită ȋn cinci microregiuni: Ţinutul de Sus (în limba maghiară – Felszeg) se referă la o regiune subalpină mărginită de Munţii Vlădeasa, Munţii Gilăului, Munţi Meseşului şi valea Crişului Repede. Ţinutul de Jos (în limba maghiară – Alszeg) este situat în principal pe valea Almaşului şi pe văile adiacente şi ajunge până în zona colinară a Sălajului. Ţinutul Nadăşului (în limba maghiară – Nádasmente sau Cifra Kalotaszeg) este format din satele de pe valea pârâului cu acelaşi nume şi a afluenţilor săi. Ținutul Căpușului (Kapus vidéke) este format din satele de pe Valea Căpușului și a afluenților săi. Zona de influenţă (Átmeneti vidék). Ultima zonă cuprinde satele din jurul Clujului de pe valea Lunii, a Feneşului şi a Someşului Mic, precum şi comuna Iara şi satul Gheorgheni, comuna Feleacu, dar şi sate din zona Mărgău şi Răchiţele, acestea din urmă afişând o mare influenţă în portul popular românesc (şurţul şi cămăşile) şi arhitectura caselor tradiţionale – frontoanele sculptate identice cu cele din restul ţinutului. Ţara Călatei a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică în Evul Mediu transilvănean. Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români. Un număr impresionant de curiozităţi atrage ȋn prezent turiştii aici: biserici de piatră (monumente istorice) cu acoperiş din şindrilă de lemn şi cu plafoane din casete de lemn pictate, biserici de lemn (monumente istorice), castre romane, cetăţi medievale, curţi nobiliare, case ţărăneşti cu arhitectură unică, festivaluri de dansuri şi multe alte evenimente, târguri cu tradiţie, port popular viu şi unic, agricultura tradiţională, meşteşuguri unice şi multe altele. Ţinutul cuprinde sate în care mare parte a locuitorilor sunt de etnie maghiară şi îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi cultura. La fel găsim şi sate preponderent româneşti, unde la fel se pastrează tradiţiile şi cultura. Un rol important ȋl joacă bisericile, deoarece credinţa a avut ȋntotdeauna o putere hotărâtoare în viaţa regiunii. S-a dezvoltat tot mai mult executarea şi comercializarea obiectelor de artă populară ȋn multe sate, principalele produse fiind broderiile lucrate manual, hainele tradiţionale sau obiecte realizate din lemn, cioplitul pietrei sau prelucrarea lemnului. Dintre obiceiurile populare care sunt vii şi astăzi putem aminti colinda de Crăciun şi Viflaim-ul, udatul de Paşti, nunta sau balul strugurilor. Ȋn timpul sărbătorilor religioase sau la alte manifestaţii, oamenii merg îmbrăcaţi în port popular autentic, păstrat cu mare grijă din generaţie ȋn generaţie.

HU

Kalotaszeg – Erdély lényege

 ...