20/04/2022
Tradițiile de ✨
Paștele în Maramureș, care urmează imediat îndelungatului Post Mare, se întinde pe durata a trei zile.
Cu ocazia acestei sărbători, trebuie asigurată curățenia impecabilă, atât a casei cât și a gospodăriei și trebuie asigurate 👚 haine, respectiv încălțăminte noi, mai ales pentru copiii casei.
Cu două-trei zile înainte de Paște se sacrifică un 🐑 miel din care se vor prepara mâncăruri specifice (drob, miel la cuptor etc.). Nu lipsesc șunca și cârnații rămași din porcul de la Crăciun, 🥚 ouăle colorate de către fiecare gospodină în roșu, cu coji de ceapă, decorate uneori cu amprente de frunze sau flori sau chiar încondeiate cu ceară, Pasca – pâine dulce din făină de grâu, ornamentată cu o cruce și cu alte simboluri, ștampilată cu un sigiliu de lemn (prescurnicer, ”pecetar”) inscripționat cu numele lui Iisus Hristos în litere chirilice (NI-KA), sticla de vin roșu, cașul, usturoiul, hreanul, cozonacii și o lumânare.
Aceste produse sunt puse într-un 🧺 coș ori într-o traistă bogat ornamentată care, la miezul nopții de Înviere (ori, în unele sate, a doua zi dimineață), sunt duse la biserică, unde se formează lungi șiruri vesel colorate.
După slujbă, bucatele sunt binecuvântate de către preot, care oferă tuturor 🕯 Lumină. Apoi, în unele sate, gospodarii fug cât de repede pot acasă, primul care ajunge considerându-se că va fi mai de frunte ca ceilalți, în anul respectiv.
Duminica de Înviere începe cu spălatul cu apă neîncepută, uneori „purificată” cu ban de argint, urmată de mersul la ⛪️ biserică, acum fiind scoase din lăzile de zestre mii și mii de costume tradiționale, etalate într-o adevărată paradă a portului popular. În Țara Lăpușului, în ziua respectivă se dau pomeni și se ține o masă comună în cimitir, în memoria străbunilor - Masa Moșilor.
A doua zi de Paște este rezervată 👨👩👧👦 familiei. Tot acum se organizează dansul satului, altă ocazie de prezentare a ținutelor populare și de a se cânta și dansa tradițional, ori de a se juca fotbal, oină, țurcă (copiii și tinerii), respectiv cărți, table sau șah (adulții și vârstnicii).
Acesta este Paştele ortodox sau greco-catolic, sărbătorit de marea majoritate a populației și comun la români şi ucraineni, fiind celebrat la o altă dată și într-un mod ușor diferit de către minoritatățile maghiară și germană catolică sau reformată.
În lunea de Paște, atât la ultimii cât și la românii din apropierea comunităților acestora, tinerii merg să 💧 stropească cu parfum fetele și femeile și fiind omeniți la fiecare casă. Pe alocuri s-a păstrat și străvechiul obicei al stropirii fetelor cu apă în loc de parfum, uneori chiar și pe stradă, într-un rit precreștin de fertilitate.
🌿 Toate acestea fac din Paștele maramureșean una din cele mai remarcabile și spectaculoase sărbători de pe teritoriul românesc.
*Text - Teofil Ivanciuc
