MORA Sucevița

MORA Sucevița MORA, casa noastra,situata in localitatea Sucevita, sub poala padurii, pe malul paraului Dragusina, isi deschide larg portile pentru toți prietenii noștri
(9)

COLIVA, ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢII RELIGIOASEColiva, făcută din grâu zdrobit şi fiert, îndulcit cu miere, a fost darul Domn...
03/03/2015

COLIVA, ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢII RELIGIOASE
Coliva, făcută din grâu zdrobit şi fiert, îndulcit cu miere, a fost darul Domnului pentru creştinii din Constantinopol, prigoniţi de împăratul Iulian Apostatul. La vremea aceea, în anul 361, când Iulian a urcat pe tronul Imperiului Bizantin, a încercat să reinstaureze păgânismul şi să diminueze puterea clerului creştin. Renunţase la credinţa în Dumnezeu cu zece ani în urmă, atras fiind de credinţele orientale şi de practicile magice.
Se închina idolilor şi îi alunga pe creştini din lăcaşurile lor de rugăciune. Se spune că, în cel de-al doilea an al domniei sale scurte, Iulian a dat ordin guvernatorului oraşului să stropească bucatele din piaţă cu sângele jertfit idolilor. Împăratul voia să îi sfideze şi să îi batjocorească pe credincioşii care, fără ştirea lor, ar fi păcătuit mâncând bucatele prihănite. Dar Dumnezeu l-a trimis pe sfântul Teodor Tiron să îi apere pe creştini, să nu se abată de la credinţa lor. Chiar în prima săptămână a Postului Mare, sfântul i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului şi i-a poruncit să îi înveţe pe toţi credincioşii să nu cumpere nimic de mâncare din pieţele oraşului. Tot el i-a învăţat, ca să nu sufere de foame, să mănânce grâu fiert, îndulcit cu miere. O hrană simplă, curată şi îndestulătoare, căreia sfântul i-a spus colivă. Nu mult după minunea care i-a salvat pe credincioşii din Constantinopol, a fost rânduită în calendar sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare, numită şi sâmbăta colivelor.
Semnificaţia colivei
Hrană, la începuturi, coliva care i-a ajutat pe credincioşi să treacă de ispită a căpătat cu timpul o semnificaţie aparte, legată de pomenirea şi cinstirea morţilor. Grâul curat şi zdrobit, care se pune la fiert, închipuie trupul celui care ne părăseşte şi care s-a hrănit în timpul vieţii cu pâine, cu grâu. Mierea care îndulceşte fiertura reprezintă virtuţile celor care au plecat dintre noi ori dulceaţa vieţii veşnice pe care credem că ei au dobândit-o prin moarte.
În ritualul slujbelor, coliva este o ofrandă pe care o aducem sufletelor celor dispăruţi şi este, totodată, simbolul credinţei noastre în nemurirea sufletului.
De aceea, coliva se face la parastasele de pomenire, la 40 de zile de la deces, la trei luni, la şase şi la nouă luni, apoi la un an şi în fiecare an, până se împlinesc şapte ani de la înmormântare.
Coliva se duce la biserică şi în sâmbetele morţilor, alături de colaci, vin şi lumânări, care închipuie Trupul, Sângele şi Lumina Mântuitorului. În timpul unor slujbe, vasul cu colivă e ţinut în aer de preoţi şi legănat, obicei care se păstrează din ritualurile religioase vechi ca semn al legăturii dintre cei vii şi cei morţi, pe care îi pomenim.
Artă pe colivă
În unele mănăstiri, măicuțe și călugări cu har ”scriu” pe colivă adevărate icoane, opera de artă.
Astăzi, totul s-a mutat în laboratoarele cofetăriilor, multe dintre colivele actuale semănând mult cu torturile. Mai nou, unele firme comercializează și „înghețată de colivă”. Între tradiție și actualitate, coliva rămâne o realitate a Bisericii. Indiferent de formă, indiferent dacă respectă sau nu canoanele tradiționale, coliva este semnul văzut al credinței noastre în înviere, dogma fundamentală a credinței noastre.
Surse: Libertatea pentru femei, internet

” Aş dori ”  versuri de Traian Dorz– o minunată poezie de mărţişorAş dori să pot trimite către tine, Plin de cântec, de ...
28/02/2015

” Aş dori ”

versuri de Traian Dorz
– o minunată poezie de mărţişor

Aş dori să pot trimite către tine,
Plin de cântec, de lumină şi de dor
Adevărul frumuseţilor divine,
Împletit în bucuriile senine
Minunat, iubit şi veşnic mărţişor…

Şi-aş dori ca mâna mea să ţi-l aşeze
Nu pe inimă, ci-acolo-adânc în ea…
Ca frumoasă şi curată s-o păstreze
Ca un soare minunat să-ţi lumineze
Şi să-ţi facă fericită viaţa ta…

C-a adevărul e podoaba minunată
Mai de preţ decât oricare talisman
Care nu se învecheşte niciodată
Şi-i din ce în ce mai binecuvântată
Şi-i din ce în ce mai scumpă, an de an…

Iar în ziua răsplătirii fericite
Când vedea-vom veşnicia răsărind
Când ca miile de stele strălucite
Străluci-vor inimile preaiubite
Cerurile minunate-mpodobind

Printre ele şi-al tău suflet să răsară
Minunat şi binecuvântat odor
Strălucind ca prima zi de primăvară
Pe frumosul sân al cerului comoară,
Un curat, iubit şi veşnic mărţişor.

câteva din aperitivele sevite la Revelion 2015
17/01/2015

câteva din aperitivele sevite la Revelion 2015

REVELION 2015 LA SUCEVIȚAAnul acesta am avut un Revelion cu ger și zăpadă, exact așa cm trebuia.  Și chiar dacă noaptea...
11/01/2015

REVELION 2015 LA SUCEVIȚA

Anul acesta am avut un Revelion cu ger și zăpadă, exact așa cm trebuia. Și chiar dacă noaptea termometrele s-au dus spre minus 20 de grade, în casă a fost cald iar gerul de afară nu a fost deloc deranjant deși televiziunile se întreceau a anunța catastrofa: ”ger năpraznic”, ”viscol puternic”, bla, bla, bla...
A fost chiar frumos!
Convingeți-vă:

FURSECURILE ȘI PRĂJITURILE PENTU CRĂCIUN SUNT GATA!Fursecurile si prăjiturile sunt deja gata!Iată câteva dintre ele:Neli...
23/12/2014

FURSECURILE ȘI PRĂJITURILE PENTU CRĂCIUN SUNT GATA!

Fursecurile si prăjiturile sunt deja gata!
Iată câteva dintre ele:
Nelipsitele IȘLERE, ca în fiecare an
Cozonaci
Marișki
Fursecuri cu nuci și bezea
Fursecuri ”Lacrima”
English cake –care anul trecut a avut mare success
Lamingtons sau Tăvălita
Negrsa

La Sucevita nunge!
25/11/2014

La Sucevita nunge!

MENIU DE REVELION 2015Deși suntem în a doua jumătate a lunii noiembrie iarna își face loc, cu primele ninsori, chiar dac...
25/11/2014

MENIU DE REVELION 2015

Deși suntem în a doua jumătate a lunii noiembrie iarna își face loc, cu primele ninsori, chiar dacă stratul de zăpadă nu este încă prea consistent. După cm arată prognozele meteorologice, se pare că după câțiva ani fără zăpadă, anul acesta, cel puțin în zona noastră, sărbătorile vor fi ”albe”. Și noi ne pregătim de Revelion, pentru că zilele trec în zbor.
Și cm noaptea de Revelion nu poate fi petrecută decât alături de cei dragi, cu masa bogată și paharul plin, noi vă așteptăm în prag cu bucurie ca pe niște prieteni dragi!

Iată meniul propus de noi:
I. APERITIVE:
Tartine cu icre negre şi roşii
Tartine cu anșoa
Diverse rulade cu diverse umpluturi: cremă de brânză, pateu, pastă de pește, file de somon afumat etc
Platou cu produse tradiţionale
Scrumbie de Volga în şubă de sfeclă roşie
Minitarte aperitiv
Ciupercuțe umplute cu ouă de prepeliță
Brânzeturi franțuzești cu fructe
Bărcuțe de andive cu cremă de brânză
Salata ”Troiene”
Aperitiv ”Doboș” cu șuncă și cașcaval
II. PEȘTE:
Rondele de somon sălbatec la cuptor cu sos de smântână și usturoi
III. GUSTARE TRADITIONALĂ:
Sărmăluțe în foi de viță cu mămăligă, smântână și ardei iute
IV. FRIPTURĂ
Friptură de porc cu garnitură de ”barabuli chisati” și murături asortate
V. TORT
Tort de nuci
VI. ȘAMPANIE

„ILIE, PĂLIE ŞI FOCA”Practic, sfântul trecut în calendarul creştin-ortodox astăzi, conform percepţiei populare, face par...
23/07/2014

„ILIE, PĂLIE ŞI FOCA”
Practic, sfântul trecut în calendarul creştin-ortodox astăzi, conform percepţiei populare, face parte din triada “Ilie, Pălie şi Foca”, altfel chiar de temut pentru tineri şi bătrâni, deopotrivă. Dacă despre Foca se zice că este cel care răspunde de incendiile şi arşiţa care pârjolesc câmpurile cu grâne, Ilie Pălie se crede că ar fi fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie, sărbătoarea ţinându-se în popor tot de frica focului, dar şi a bolilor, cu puţin înaintea sărbătorii de astăzi. Cel mai cunoscut din această triadă este cu certitudine cea a Sf. Prooroc Ilie, prăznuit pe 20 iulie, de fiecare dată, cel care în tradiţia românească
este asociat cu ploaia, fiind considerat stăpânul norilor, al fulgerelor, trăsnetelor şi tunetelor, pe care le foloseşte ca să trăsnească dracii sau, atunci când e supărat pe oameni, pentru că, zice-se, şi-a pierdut cojocul. Conform unei credinţe străvechi, se spune că acest sfânt aşteaptă întotdeauna nerăbdător ziua Sa, de aceea Dumnezeu îi spune că a venit abia după ce trece, de teamă ca Sf. Ilie să nu prăpădească lumea cu fulgerele care scapără din biciul său de foc. Chiar şi aşa însă, oamenii nu sînt scutiţi deloc de ceea ce în popor se cheamă a fi “ploile de după Sântilii”, când cel care se plimbă prin ceruri în carul său de foc plesneşte şi trosneşte de supărare că Dumnezeu l-a păcălit, eveniment consemnat şi în lirica populară care spune că:

“Ziua s-a făcut iar noapte
Pe oceanul de căldură,
Îngerii vorbesc în şoapte
De un sfânt cu foc în gură.

Toată holda îl aşteaptă
Să mai ude colbul ţării,
Cu bulbuci de apă castă
Întru împlinirea verii...”

Vară al cărei calendar privitor la astfel de sărbători mai consemnează pe 27 iulie ziua Sfântului Ilie cel mic (sau cel şchiop), numit şi „Sf. Pantelimon”, sau “Pintilie călătorul”. Credinţa populară spune că este fratele mai mic al Sfântului Ilie şi că el mijloceşte pe lângă marele prooroc pentru ca acesta să nu trimită stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sărbătorile acestei luni, această zi se ţine pentru boli, incendii, grindină şi furtuni, ziua aceasta fiind socotită drept sfârşitul verii, dată de la care deja încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

sursa: http://www.monitorulsv.ro/Religie/2009-07-23/Traditia-populara-de-Sf-Foca

LEGENDELE LUI SÂNTILIEPoate cel mai important personaj din mitologia noastra populara, despre care circula un numar impr...
20/07/2014

LEGENDELE LUI SÂNTILIE

Poate cel mai important personaj din mitologia noastra populara, despre care circula un numar impresionant de povesti si legende, este justitiarul Santilie. Divinitate solara si meteorologica, Santilie este patron al ploii si al fulgerului, al tunetului si al grindinei. In recuzita lui se regasesc insemnele specifice zeilor solari (trasura cu roti de foc, caii inaripati, biciul din care scapara fulgere) iar in suita lui o pleiada de personaje mitice, piroforice, impreuna cu care stapaneste intreaga luna a lui Cuptor.
Legendele romanilor despre "carutasul Raiului' sunt nenumarate. Culese in urma cu un veac de etnologi ca Elena-Niculita Voronca, S. Fl. Marian, A. Gorovei sau Tudor Pamfile, il situeaza pe miticul nostru Santilie in panteonul universal, alaturi de ceilalti zei solari precum slavul Perun, scandinavul Thor, germanicul Donner, Jupiter sau Zeus.
"De cand cu inceputul lumii, Dumnezeu a dat Pamantul in stapanirea dracului, numai ca i-a zis sa se poarte bine… Inmultindu-se diavolii, Sf. Ilie a rugat cu atata credinta pe Dumnezeu sa-i dea putere asupra lor, pana i-a trimis Dumnezeu car de foc si patru cai cu aripi, si l-a luat la cer… Dumnezeu i-a dat tunetul si fulgerul, si cand a slobozit Sf. Ilie tunetul in draci, cu gandul sa-i prapadeasca pe toti, cerul si pamantul s-au cutremurat. Dar Dumnezeu s-a suparat tare ca a zis ca si dracii sunt buni la ceva; de n-ar fi ei, oamenii nu vor avea frica. Pentru aceasta i-a luat o mana si un picior Sfantului Ilie, ca altfel era prea tare".
"Cerul este o movila nemarginita. Sf. Ilie obisnuieste sa iasa cu carul sau ba la primblare, ba cu treburi de ale casei. Carul lui e lucru sfant, dumnezeiesc, nedat lumii sa-l vada, si de aceea, cand iese, acopera cerul cu un nour. Acest car, spre a nu rapagà (aluneca) in mersul sau, are pe talpa rotii cuie mari ce-i slujesc la intepenire. Aceste cuie, gaurind bolta cereasca, lasa sa curga ploaia.' "Sf. Ilie oranduieste cu piatra; el radica gheata in nori de sub pamant, umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma'.
"Santilie e geambas mare, are caruta cu cai de scot foc pe nari. Sunt potcoviti cu potcoave de argint si, cand ii goneste, bat din copite si scapara, si de aceea se vad fulgerele. Si cand alearga caruta prin cer, face mare harmalaie, ca-s drumurile rele; la noi pe pamant se aude atunci tunand'.
"Se zice ca, mai demult, Dumnezeu se cam asemana in putere cu diavolul si cm ziditorul era iubitor de pace, a facut un zapis cu diavolul, ca sa poata trai linistiti. Ce se gandi insa Sf. Ilie: nici una, nici doua, fura zapisul de la diavol si o rupse la fuga in cer. Dracul se lua d**a dansul, il apuca pe Sf. Ilie de picior… carnea s-a rupt din piciorul sfantului si a ramas in mana diavolului care a picat din nou pe pamant. De atunci Sf. Ilie a ramas, ca si noi, cu acea scobitura in talpa piciorului, caci, cm se vede, talpa nu-i otova. Pentru asta Dumnezeu i-a multamit indeajuns, dar, stiind ca diavolul nu are sa-l mai lase in pace, i-a dat tunetul si trasnetul pe seama'.
"Cum se apuca dracii de zavistii, de rascolesc norii, Santilie inhama caii la caruta, pleaca prin cer si incepe sa trasneasca d**a ei. Ei, cand il aud, fug de se prapadesc si se pituleaza pe unde pot. Dracii se pituleaza mai mult d**a caini si se vara in capre. De aceea, pe vreme de furtuna, nu e bine sa lasi caini si capre pe alaturi, nici sa stai pe la stramtori, pe unde poate sa treaca vreun drac, ori sa te pitulezi prin scorburi, ca se poate intampla sa fie vreun drac pitulat acolo, si cand va trasni pe drac, te trasneste si pe tine. Ferestrele si usile caselor sa nu le lasi deschise, ca poate sa se aciueze vreo spurcaciune de drac in casa si s-o trasneasca. Dracul trage mai mult la carpen si de aceea e bine sa nu pui la casa lemn de carpen ori sa te adapostesti sub carpeni in vreme de furtuna. Mai bine sa te ploua decat sa te duci la adaposturi, ca la adaposturi se duc si dracii.'
Autor: Iulia Gorneanu

CAND A FOST SA MOARA STEFANAstăzi se împlinesc 510 ani de la moartea domnitorului moldovean Ştefan cel Mare (1457-1504)....
05/07/2014

CAND A FOST SA MOARA STEFAN

Astăzi se împlinesc 510 ani de la moartea domnitorului moldovean Ştefan cel Mare (1457-1504).
În ziua de 2 iulie marele voievod este pomenit ca sfânt.
Cred că nimic nu este mai potrivit pentru această zi decât poezia scrisă de Șt. O. Iosif CÂND A FOST SĂ MOARĂ ȘTEFAN

Când a fost să moară Ștefan,
Multă jale-a fost în țară:
Câte brațe-n deznădejde
Către cer nu se-nălțară?

Câte jertfe la altare,
Câtă smirnă și tămâie,
Pentru ca viteazul Ștefan
Viu și teafăr să rămâie!

Se părea că nici pământul
Nu se-ndură să-l primească,
Pe acel ce-a fost preavrednic
Peste tot să-l stăpânească.

Și de groază și durere
S-a cutremurat pământul,
Ca în ziua răstignirii
Celui ce-a vestit cuvântul...
*
Când a fost să moară Ștefan,
Multă jale-a fost în țară.
Cine ar putea să spună
Câte inimi sângerară?

Iarnă grea ca niciodată
Și o foamete cumplită
Se-abătură-n anul cela
Peste țara lui iubită.

Însă nici pe patul morții
Nu putea s-o dea uitării
Cela ce pe drept fusese
Poreclit: Părinte-al Țării...

Lângă patul său chemându-i,
Mângâie pe toți sărmanii,
Plâng și îi sărută mâna
Văduvele și orfanii.

Plâng și-l binecuvântează,
Și se-ntorc pe la căminuri,
Iar boierii zi și noapte
Stau la patul său de chinuri...

*


Când a fost să moară Ștefan,
Multă jale-a fost în țară:
Lângă patul său de chinuri
Toți boierii s-adunară.

În ceardac cerând să-l ducă,
A luat în mâini ocheana,
Să mai cate încă-odată
La Moldova lui, sărmana!

Și de ce-a văzut într-însa
L-a cuprins întâi fiorul —
În ocheana fermecată
El citise viitorul!

Veacuri negre, de urgie,
Și de lupte, și de jale,
S-arătară, într-o clipă,
Fulgerând privirii sale...

*

Vis e însă, ori aieve?
Dinspre Olt, urcând, zărește
Un vultur măreț ce-ntinde
Aripile — și-adumbrește

Toată Țara Muntenească
Și Moldova și Ardealul...
Vai! dar noapte și mai oarbă
Își aruncă-n urmă-i valul!

Dintr-o dată, fără veste,
Fața iar i se-nsenină:
Pâcla grea deschide iarăși
Gene-albastre de lumină.

Pe câmpia dunăreană
Vede oști române-n zare;
Mândru prinț din țări străine
Merge-n fruntea lor călare...

Cântece de biruință
Cresc și umplu tot văzduhul —
Ștefan-vodă-și dete duhul!...
*
Dar cu dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste:
„Ștefan-Vodă al Moldovei,
Ștefan-Vodă nu mai este!"

Tristă-i mănăstirea Putnei,
Porțile deschise-așteaptă
Strălucit convoi ce vine
Și spre ele-ncet se-ndreaptă.

Este Ștefan. Azi străbate
Cel din urmă drum prin țară,
Dar pe unde trece-acuma,
În măreața zi de vară,

Plânge dealul, plânge valea,
Plâng pădurile bătrâne,
Și norodu-n hohot plânge:
„Cui ne lași pe noi, stăpâne?"

EPILOG
Patru veacuri de durere
Au trecut - și-n noapte-adâncă
Doarme Ștefan, dar și astăzi
Neamu-ntreg îl plânge încă.

Și-l vor plânge codrii veșnic
Fremătând duios din ramuri,
Cât vom fi-n cuprinsul nostru
Tot iloți ai altor neamuri!

Jalnic apele l-or plânge;
Și zadarnic, multă vreme,
Din adânc de văi pierdute,
Triste buciume-or să-l cheme...

Însă când suna-va ceasul
De dreptate pentru țară,
Din mormântu-i va străbate
Vârful sabiei de pară...

Și va fi războiul mare
Între neamurile toate;
Caii, în potop de sânge,
Pân-la coame-or să înoate...

Peste noi atunci pluti-va
Duhul lui Ștefan cel Mare —
Și vom rumpe orice lanțuri,
Vom sfărma orice hotare

La plimbare cu trăsura prin Sucevița
10/05/2014

La plimbare cu trăsura prin Sucevița

Prin Sucevita – partea a doua: Hipodromul       Ce mai putem face la Sucevita?... multe alte lucruri: de exemplu cateva ...
10/05/2014

Prin Sucevita – partea a doua: Hipodromul

Ce mai putem face la Sucevita?... multe alte lucruri: de exemplu cateva ore la Hipodrom.

Un intreprinzator din zona a infiintat o herghelie cu vreo doisprezece cai superbi si doi ponei precum si un hipodrom care, la scara redusa, raspunde tuturor exigentelor unui hipodrom pentru concursuri.
Turistii pot face (la preturi rezonabile) doua tururi pe cal (va imaginati emotia si bucuria copiilor si nu numai…)
Se pot face de asemenea cursuri de calarie precum si o plimbare de o ora cu o trasura obisnuita la care sint inhamati doi cai sau cu o trasura, mai "speciala", pentru nunti sau pentru plimbarile turistilor mai excentrici si cu dare de mana.
Caii sint adusi atat din strainatate, cat si din zona, unde se afla mai multe herghelii; trasurile sunt facute la comanda speciala in Polonia.
Deci la plimbare cu trasura "de lux" prin Sucevita.

Un eveniment in sine este plimbarea prin Sucevita, natura surprinzandu-te in permanenta cu frumusetea ei.
08/05/2014

Un eveniment in sine este plimbarea prin Sucevita, natura surprinzandu-te in permanenta cu frumusetea ei.

Prin Sucevita…Partea  IntaiSucevita este primitoare in orice anotimp. Vara te incanta cu farmecul culorilor, in timp ce ...
08/05/2014

Prin Sucevita…
Partea Intai

Sucevita este primitoare in orice anotimp. Vara te incanta cu farmecul culorilor, in timp ce iarna alba da o feerie de poveste padurilor si culmilor.
Relaxarea in aerul curat poate fi imbinata cu plimbari cu trasura sau cu sania, cu drumetii sau plimbari cu bicicleta.
Drumurile forestiere duc catre Putna, catre Poiana Micului, iar cu indrumarea ghizilor locali se pot parcurge trasee pitoresti pentru descifrarea tainelor vietii padurilor.
Pentru cei ce prefera relaxarea pasiva si renuntarea la stresul cotidian va puteti destinde in plimbari prin padure.
Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinii Mari, acoperite cu paduri de fag si conifere, dau un farmec aparte locului, frumusetea peisajului fiind completata de aerul curat, ozonat, care te destinde si revigoreaza in acelasi timp.
Elementul principal de atractie il reprezinta Manastirea Sucevita, aflata in patrimoniul UNESCO, care are aspectul unei adevarate fortarete deoarece aceasta este imprejmuita de ziduri foarte groase, turnuri de aparare si drumuri de straja.
Construita intre 1582-1601 de catre Gheorghe Movila, , ea constituie ultima reprezentare a stilului arhitectural caracteristic pentru epoca Musatina si se distinge prin pictura murala in care predomina Verdele de Sucevita, armonios integrata in peisajul verde al padurilor si luncilor care inconjoara manastirea.
Legenda spune ca mai tarziu pentru rascumpararea unor pacate, o femeie a adus cu carul sau tras de boi, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii.
Picturile sunt foarte bine conservate, aceastea pot fi admirate de turisti in detaliu si astazi atat la exteriror cat si interior (predomina culorile rosu purpuriu, albastru care sunt in contrast cu fundalul pe verde smarald).
Manastirea are si un mic muzeu care adaposteste obiecte valoroase, broderii, manuscruise din secolul al 15-lea.
Dealul Furcoi este foarte cunoscut pe plan local si in fiecare an pe 6 August cand este hram al manastirii, exista un obicei cu traditie pe care il practica credinciosii la aceasta mare sarbatoare spre iertarea pacatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din fata manastirii, cel putin o data sau de trei ori.
In varful dealului pe care pelerinii obisnuiesc sa-l urce, in semn traditional de purificare, d**a circa 200 m, se afla un izvor numit "Izvorul Pustnicului a carui apa, se spune, nu se strica niciodata, chiar daca se pastreaza mai mult timp.
Cu zeci de ani in urma, un seism puternic a fost foarte aproape de a surpa dealul peste valea unde este asezata manastirea Sucevita . Cutremurul se spune ca ar fi fost oprit de rugaciunile celor din lacasul de cult. In semn de multumire izvorul a fost sfintit, iar in timp a fost ridicata capela si casuta din varf.
Cu cativa ani in urma acolo s-a construit si un frumos schit din lemn
La scoala din sat puteti admira colectia etnografica, iar in Marginea, Ia doar 9 km distanta, puteti vizita Centrul de Ceramica Neagra unde o mana de oameni continua sa invarta roata si sa arda vasele de lut, la fel ca stramosii lor, precum si atelierul de fierarie unde se poate participa la potcovitul cailor, îndeletnicire care se mai practică în puține locuri.

05/05/2014
Nu rupeți florile… Autor: Nicolae-Nicoară Horia “Cum fulgeră coasa pe dealuri în zoriȘi-mi pare că fierul e roșu de sâng...
05/05/2014

Nu rupeți florile…

Autor: Nicolae-Nicoară Horia

“Cum fulgeră coasa pe dealuri în zori
Și-mi pare că fierul e roșu de sânge,
Vinovat dacă sunt pentru noaptea din flori,
Sărută-mi lumina și taci, nu mai plânge…”

„Nu rupeți florile!” ‘mi-aduc aminte
Cum rostea Mama aceste cuvinte,
Ce sfântă poruncă din poruncile ei
Date păstorului-miel între miei!

„Nu rupeți florile!” nu uit niciodată,
Frumusețea lor e atât de ciudată!
Acum știu de ce mă ruga deseori,
Când vii la mine să nu-mi aduci flori!

Acolo, în zările-acelea senine,
Nici mieii nu le pășteau pe coline
Și eu vă spun cu roua pe faţă-
„Nu rupeți florile!” şi ele au viață!


Și totuși,
azi dimineața în curtea noastră au venit cosașii.

Bucate Bucovinene si nu numai...Fiecare popor care s-a perindat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri binecuvantate s...
04/05/2014

Bucate Bucovinene si nu numai...

Fiecare popor care s-a perindat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri binecuvantate si-a lasat o parte din fiinta lui în diferite moduri, printre care si obiceiurile gastronomice.
Astfel, la noi puteti savura atat bucatele traditionale bucovinene ca tochitura, sarmalele cu carne sau bureti invelite in foi de varza (dulce sau acra), foi de vita, de stevie, de hrean sau sfecla rosie, d**a anotimp, dar si preparate exotice, cosmopolite .
La loc de cinste stau borsurile, ciorbele sau supele: ciorba radauteana, borsul de pasare cu taietei (tocmagi) de casa, borsul de sfecla rosie, de influienta ruseasca (ucraineana), pentru cei cu preferinte vegetariene sau in perioadele de post, borsul de fasole cu ciuperci, tot pentru vegetarieni, borsul de hribi si multe altele.
Multitudinea de iazuri si rauri pune la dispozitie pestele atat de apreciat, fie ca saramura cu mamaliga aburinda alaturi, fie sub forma diferitelor salate, la cuptor sau cu sos, pastravul afumat in cetina de brad (cobza).
Padurea , ofera diferite soiuri de bureti si ciuperci (hribii, ghebele, hulubitele, galbiorii) din care pregatim delicioase mancaruri: hribii cu smantana, ciuperci cu carne de pui si smantana, ciuperci la cuptor, zacusca cu ghebe sau hribi, salata cu galbiori. Tot din ciuperci pregatim un delicious sos care se serveste alaturi de faimosii „totschen” (tocinei) pe care nu-i veti putea gasi decât în Bucovina.
Pui cu ciuperci si smantana, ciuperci la cuptor, ciuperci umplute, bureti cu smantana, tocinei cu sos de bureti
Tot padurea dar si livezile din zona ofera materia prima pentru o gama larga de gemuri si dulceturi, siropuri si lichioruri (visinata, ciresata, afinata, zmeurata , etc). Specifice acestei zone sunt dulceata de trandafiri, de cirese amare, de afine, fragi.
Sarbatorile, au locul lor aparte in gastronomia zonei. Astfel, Pastele nu trece fara renumita pasca fie ca este cu branza sau smantana, cu cacao, ciocolata sau bezea. La fel si cozonacul. Ouale inchistrite si casul proaspat, borsul si friptura de miel completeaza meniul de Pasti.
La 9 martie (cei 40 de mucenici) se sarbatoresc cu sfintisorii trasi in miere de albine si tavaliti in nuca.
Renumitele “Poale- brau”, moldovenesti, umplute cu branza si stafide.
Craciunul vine cu toate preparatele de porc: sunca, jambonul, toba, carnatii, chisca si lebarul.
Revelionul se bucura insa de meniuri mai elevate, pentru gusturi rafinate, dar si de bucatele traditionale.
Preparatele gastronomice se fac atat după reţete tradiţionale transmise din generaţie în generaţie dar si d**a retete noi, pentru cei care doresc sa incerce preparate rafinate si exotice, retete invatate de noi cat am lucrat la un mare restaurant din Spania.
Varietatea meniurilor poate indeplini orice fel de dorinţă indiferent de momentul zilei (mic dejun, prânz sau cină) sau de stilul de alimentatie al fiecaruia: vegetarian, lacto-vegetarian sau mixt, de preferintele culinare: meniuri traditionale, exotice, cosmopolite .

CUM AJUNGI LA MORA –CASA NOASTRAParintii mei au fost mari iubitori de drumetii, astfel ca in toate vacantele mele, fie i...
04/05/2014

CUM AJUNGI LA MORA –CASA NOASTRA

Parintii mei au fost mari iubitori de drumetii, astfel ca in toate vacantele mele, fie in concediul parintilor, fie la sfarsit de saptamana una dintre destinatii era Bucovina si nordul Moldovei, tata fiind nelipsit de la sarbatoarea Hramului Manastirii Putna, din 15 august.
Era pur si simplu indragostit de aceasta zona plina de istorie, unde spunea el “isi incarca bateriile”.
Asa se face ca in urma cu multi ani parintii mei au cumparat in Sucevita un teren de 2000 mp cu gandul ca atunci cand vor iesi la pensie sa-si construiasca aici o casa.
Mai tarziu, d**a 1989 tata se gandea sa construiasca aici o pensiune agroturistica insa nu a reusit sa-si realizeze visul, plecand dintre noi mult prea devreme, cand era in puterea varstei, la numai 50 de ani…
Terenul se afla departe (cca 500m) de soseaua ce leaga Radautii de Campulung Moldovenesc, intr-un peisaj mirific in orice anotimp, la poalele padurii, pe margine paraului Dragusina.
Din sosea, cm vii dinspre Radauti, lasi Manastirea pe partea stanga si cand ai vazut semnul de terminare a localitatii Sucevita , o iei la stanga, pe drumul de macadam.
D**a cca 500 m, cand ai terminat de urcat, ai ajuns la casa Mora:

CATE CEVA DESPRE SUCEVITALocalitatea unde am ales sa ne construim aceasta casa si unde vrem sa locuim tot restul vietii ...
03/05/2014

CATE CEVA DESPRE SUCEVITA

Localitatea unde am ales sa ne construim aceasta casa si unde vrem sa locuim tot restul vietii noastre, Suceviţa, este aşezată în inima Bucovinei, într-o zonă geografică mirifică, la confluenţa Obcinei Mari cu Depresiunea Rădăuţilor, străjuită de frumoasele piscuri ale Furcoiului, Poiana Tărşcior, Poiana Ovăzului, Palma;
Sucevița este un sat de munte, răsfirat, așezat de-a lungul Drumului Național 17 A care leagă municipiile Radauti
de Câmpulung Moldovenesc.
Distanțele relativ mici, pentru epoca modernă, 20 km până la Rădăuți, 57 km până la Câmpulung și 60 km până la Suceava, fac posibilă o legătură facilă pentru toți cei care vin și doresc să viziteze Sucevița
Satul Suceviţa este o aşezare românească seculară şi este cunoscut în ţară şi nu numai datorita existenţei aici a Mănăstirii Suceviţa – ctitorie a Movileştilor.

Prima menţiune documentară este legată de familia Movilă şi de aşezământul ridicat aici, şi este din 6 august 1582. După cm spunea şi cronicarul Miron Costin: „au murit Ieremia-Vodă în anul 7116 (1606). Rămasu-i-au pomană în ţară, mănăstirea anume Suceviţa, de dînsul fãcută.”

Existenţa Mănăstirii şi-a pus amprenta, în întreaga istorie a satului, asupra dezvoltării lui, mai ales din punct de vedere istoric, cultural şi în actualitate, turistic.

In permanență, au venit și vin vizitatori atrași deopotrivă de existența monumentului istoric (una din cele cinci ,,perle’’ ale Bucovinei), dar și de inegalabilul peisaj geografic.

Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinii Mari acoperite cu o vegetație arboricolă predominant formată din conifere dau zonei, in orice anotimp, un farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,,cheamă’’ la plimbare și relaxare.

Pârâiașele cu apă limpede,coborand de pe toți versanții, (casa noastra se afla pe malul unuia dintre acestea, Dragusin) sunt colectați de Pârâul Sucevița care străbate satul de la vest la est continuându-și apoi cursul în comuna Marginea, Volovăț, prin marginea Municipiului Rădăuți și apoi se varsă în Râul Suceava.

CurteaCurtea casei este destul de mare (cca 2000 mp, incluzand si constructia) deci este loc suficient pentru a parca ma...
02/05/2014

Curtea

Curtea casei este destul de mare (cca 2000 mp, incluzand si constructia) deci este loc suficient pentru a parca masinile. Deocamdata este lasata cu flora spontana (a fost fâneaţă).
Astfel, de cm se topeste zapada isi fac aparitia ghioceii, primulele si toporasii, apoi margaretele, clopoteii, sanzaienile, gladiolele salbatece, fragii si multe alte soiuri a caror denumire nu o cunosc, incheiind vara cu brandusa de toamna.

Pe partea abrupta dinspre drum am plantat anul trecut peste 150 de pui de braduti care speram ca in 10 ani vor constitui o adevarata “perdea”.
Peisajul minunat se dezvaluie de la oricare dintre ferestre, in orice anotimp si in orice parte a zilei.
Vara, va puteti relaxa sau puteti servi masa pe terasa generoasa de la parter, ascultand susurul paraului si imbatati de mirosul fanului de curand cosit.
fanul de curand cosit sau jucandu-va cu Ursu, cainele nostru asa cm fac verisoarele noastre:
Cu Ursu prin curtea casei

CASA MORAIn casaAsa cm spuneam initial constructia trebuia sa fie o pensiune dar la final am hotarat sa fie casa noastr...
02/05/2014

CASA MORA
In casa
Asa cm spuneam initial constructia trebuia sa fie o pensiune dar la final am hotarat sa fie casa noastra iar spatiul excedentar sa fie pus la dispozitia prietenilor, cu atat mai mult cu cat dispunerea camerelor ne permite acest lucru, putand chiar sa inchiriem o parte din casa.
Deci, la parter este un living mare, de cca 60 mp cu locul de relaxare cu canapele si fotolii , cu televizor LCD, combina audio, si alte posibilitati de relaxare: sah, table, remmy, carti de joc.
Pentru iubitorii de lecturi punem la dispozitie biblioteca noastra: beletristica, istorie, carti pentru copii, etc.

Tot la parter se afla locul de servit masa si chiar loc de dans.

Bucataria modern utilata.

La etaj avem 4 dormitoare , fiecare cu baie proprie, balcon, televizor si posibilitati de acces la internet.

Mansarda este compusa din doua apartamente, fiecare cu baia lui, balcoane, televizor si acces la internet.

Casa este prevazuta cu incalzire centrala.

Address

Strada Drăgușina
Sucevita

Telephone

0748266860

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when MORA Sucevița posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Category


Other Tour Agencies in Sucevita

Show All